Studiu SNSPA: Atitudinile pro-vestice sunt puternice şi dominante în rândul publicului românesc

Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei (CPD) din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) arată, în raportul „Atitudini ale publicului românesc faţă de SUA, UE, NATO şi Rusia în vreme de criză”, că publicul român este dominat de atitudini pro-occidentale, peste jumătate dintre români având încredere în Vest, în timp ce încrederea în Rusia s-a prăbuşit după începerea războiului.

Raportul evidenţiază faptul că educaţia, urmărirea zilnică de ştiri şi respingerea atitudinilor populiste sunt variabile ce corelează cu un nivel ridicat de încredere în Vest. În acelaşi timp, tinerii inactivi rămân vulnerabili în faţa propagandei anti-occidentale, iar discursul populist tinde să inducă un nivel mai mare de încredere în Rusia, arată experţii CPD.

Autorii raportului atrag atenţia că, deşi România rămâne o societate dominată de încredere în Vest, „riscurile legate de lipsa de informare şi de deschiderea spre atitudinile populiste (pentru tinerii inactivi, în special) vor continua să se menţină”.

CPD SNSPA a realizat o evaluare comparativă a datelor din mai multe sondaje de opinie realizate în trei momente diferite – înainte de pandemia de COVID-19 (2019), după doi ani de influenţă a pandemiei, a restricţiilor şi a tuturor controverselor media (2021), respectiv, după începerea războiului din Ucraina (2022). Specialiştii spun că i-a interesat să vadă cum a evoluat încrederea în Vest (UE, NATO, SUA), respectiv în Est (Rusia), dar şi structura publicului care are încredere în Vest, respectiv în Est, şi să evalueze care sunt parametrii care influenţează această încredere.

08:15, 23.09.2024 • ACTUALITATE

Noi interceptări în cazul Alfred Bulai: Discuții îngrijorătoare și planuri de contracarare a victimelor

08:00, 06.09.2024 • OPINII

Bulaiul de lângă noi

Concluziile arată că publicul român este dominat de atitudini pro-occidentale, chiar şi după mai mulţi ani de narative anti-occidentale, generate de efectele socio-economice ale pandemiei, de ascensiunea mesajelor populiste şi de provocările asociate noilor crize. Peste jumătate dintre români au încredere în Vest, în timp ce încrederea în Rusia s-a prăbuşit după începerea războiului. Nu există diferenţe majore între publicul de stânga şi cel de dreapta – votanţii PNL, PSD şi USR au încredere în NATO şi SUA, peste medie. În acelaşi timp, „atitudinea populistă şi votul pentru AUR devin predictori pentru încrederea în Rusia”, spun autorii raportului.

Potrivit acestora, educaţia, urmărirea zilnică de ştiri şi respingerea atitudinilor populiste corelează cu nivele ridicate de încredere în Vest. În acelaşi timp, tinerii inactivi rămân vulnerabili în faţa propagandei anti-occidentale, iar discursul populist tinde să inducă un nivel mai mare de încredere în Rusia. Deşi România rămâne o societate dominată de încredere în Vest, riscurile legate de lipsa de informare şi de deschiderea spre atitudinile populiste (pentru tinerii inactivi, în special) vor continua să se menţină.

Raportul interpretează date de sondaj (CPD SNSPA), date disponibile public privind căutările pe Google, precum şi date de social listening extrase din mai multe surse, inclusiv Crowd Tangle (un instrument Facebook pus la dispoziţie mediului academic pentru analiza paginilor şi grupurilor publice de Facebook).