„Durerea este încă în străfundul inimii”: Interviu emoționant cu prințul Albert de Monaco, despre mama sa

Prinţesa Grace de Monaco a murit la 14 septembrie 1982, la o zi după ce a pierdut controlul maşinii Rover P6 pe care o conducea pe un drum de munte, de pe Coasta de Azur. La 40 de ani după accidentul care a tulburat lumea întreagă, fiul ei, prinţul Albert al II-lea (64 de ani), mărturiseşte într-un interviu exclusiv publicat sâmbătă de EFE, că durerea resimţită la pierderea mamei sale încă este puternică. 

„Se spune că timpul vindecă toate rănile, însă a mea este tot acolo, ne gândim la ea foarte des. Ea a dispărut deja de patru decenii, dar amintirea ei este încă foarte prezentă şi durerea este tot aici, în străfundul inimii„, mărturiseşte suveranul dinastiei Grimaldi, care a primit o echipă a EFE în Bureau d’Apparat, unul dintre principalele sale birouri de la Palatul Princiar, construcţie medievală amplasată în acest microstat cu circa 38.000 de locuitori situat în centrul Coastei de Azur.

Prinţul a adus fotografii din colecţia sa privată care o înfăţişează pe mama lui, pe care o descrie drept „protectoare şi confidentă” şi care a dispărut când Albert avea 24 de ani.

Amintirea foarte vie

Prinţul Albert al II-lea mai vorbește în interviu despre moştenirea mamei sale, abordează zvonurile privind accidentul – s-a speculat că Stephanie, care avea pe atunci 17 ani şi care a supravieţuit accidentului, se afla de fapt la volan – şi curiozitatea gemenilor săi, Jacques şi Gabriella, în vârstă de 7 ani, pentru cariera celebrei lor bunici.

„Nu este nevoie de această comemorare (13 septembrie, ziua accidentului, şi 14 septembrie, ziua când Grace de Monaco a murit din cauza rănilor) pentru a mă gândi la mama noastră. Nu în fiecare zi, dar foarte des ne gândim la ea în cursul unui an. Sunt momente – mi se întâmplă şi în ceea ce-l priveşte pe tata – în care mă gândesc că sunt pe aici pe undeva, că-i vom vedea pe un drum, pe o stradă, pe un coridor al palatului. Prezenţa este încă foarte vie printre noi. Este adevărat că 40 de ani reprezintă o comemorare importantă, a murit de multă vreme. Tata, mai recent (în 2005). Dar cred că amintirea este prezentă, foarte vie şi pentru cele două surori ale mele (Caroline şi Stephanie) şi pentru toţi cei care au cunoscut-o„, a spus prinţul.

Cine era Grace Kelly 

Întrebat despre zvonurile care au circulat la moartea mamei sale, prinţul Albert a recunoscut că l-a durut să audă „aceste zvonuri şi supoziţii, despre care nu vreau să vorbesc”. Albert al II-lea a mai spus că, „din păcate, publicului în general şi mass-media în special le place să caute o explicaţie atunci când nu o au sau când au informaţii puţine sau insuficiente”.

Grace Kelly, muza lui Alfred Hitchcock, întruchiparea eleganţei şi câştigătoarea unui Oscar, a renunţat la o carieră strălucitoare la Hollywood pentru a se căsători, la 27 de ani, cu Prinţul Rainier al III-lea şi a devenit prinţesă de Monaco. Basmul s-a curmat brusc pe o şosea de munte din Turbie. Prinţesa avea 52 de ani şi era însoţită de fiica cea mică, prinţesa Stephanie.

Întrebat în cadrul interviului ce sfaturi a primit de la mama sa, prinţul Albert al II-lea a răspuns: „Răbdarea, să ştii să-i asculţi pe ceilalţi, să fii generos, să ţii cont de ceilalţi, o oarecare capacitate de a fi sociabil. Şi, mai ales, solidaritatea, generozitatea pe care a demonstrat-o prin intermediul unor acţiuni caritabile.

Ea avea ceea ce numim inteligenţă emoţională, era ceva natural la ea, o calitate adesea uitată, ştia cum să se poarte cu ceilalţi şi să dea dovadă de umanism”.