Poveste despre supravieţuire. Cu legume din grădină

Am mai stat noi ce-am mai stat, strâmb – cum glăsuieşte norodul – şi am cugetat drept, parol, şi am zis să vă mai dăm, pentru vremurile cenuşii spre negru pe care le traversăm, câte o idee de cum să puneţi lângă bucata de pâine cumpărată din salariu sau pensie, şi una de… cum să zic… carne, brânză şi ce-o mai fi.

Dar fără să ne referim neapărat la cele două. Soluţia este utilă dacă staţi la ţară sau aveţi, pe undeva, nu contează unde, vreo bucată de pământ şi vreo curte cu găini. Nu mai luăm în calcul dorinţa de a munci, căci, se înţelege, ne adresăm prin aceste rânduri acelor concetăţeni de-ai noştri care nu sunt certaţi cu munca.

După muncă… şi răsplată

Deci, cum ziceam… Să prezentăm ideea. Dar asta nu înseamnă că am inventat noi apa caldă şi deţinem monopol pe ea. Presupunem că aţi cultivat, în lunile trecute, ca tot omul gospodar, bucata de teren de lângă propria locuinţă. Sau de unde o aveţi. Cu roşii, ardei, vinete, morcovi, dovlecei, varză, gulii, verdeaţă, fasole, salată şi ce-o mai fi… Ca să aveţi de mâncare pe timpul verii, fără să fie nevoie să bateţi calea până la magazin ori piaţă, şi – de ce nu? – să şi conservaţi pentru iarnă câte ceva.

Sfatul nostru: dacă aveți în plus, nu le daţi pe lucru de nimic samsarilor care vin de la oraş cu maşinile şi vă conving să le vindeţi lor. Ei vor dubla sau tripla preţul în piaţă. Da! Mai e o soluţie: umpleţi – zilnic, la câteva zile, săptămânal, depinde de ce aveţi în grădină – câteva coşuri cu de toate şi daţi sfară în zonă printre prietenii, rudele şi cunoştinţele de la oraş.

06:26, 29.10.2024 • ECONOMIE

Legumele şi fructele din supermarket. Mituri, percepţii, realităţi. Carrefour a numărat legumele şi fructele româneşti din magazinele sale

10:28, 12.10.2024 • Sănătate

Toamnă sănătoasă cu dovleac, ciuperci, varză…

Atenţie: Uniunea Europeană acordă bani pentru astfel de proiecte. Dacă treaba se face profesionist, nu după ureche, este şi mai bine. Deci, la treabă!

I-am zice tenacitate

Prezentaţi-vă, dacă rudele şi prietenii orăşeni n-au dat semn că sunt interesaţi, cu un astfel de coş la poarta unei societăţi comerciale de la oraş. Din cel mai apropiat oraş. Arătaţi oamenilor ce aţi pregătit în coş.

Spuneţi-le că toate sunt de la voi, din grădină, n-au gust nici de Spania, nici de Turcia, nici de alte ţări. Pentru că legumele astea, de fapt, nu au niciun gust. Fixaţi preţul în funcţie de ce aţi pus în coş. Mai multe produse înseamnă, firesc, un preţ mai mare. Mergeţi şi la altă firmă. Perseveraţi. Mai încercaţi.

Azi aşa, mâine aşa, reuşiţi să vă faceţi clienţi stabili, care se vor da în vânt după produsele dumneavoastră. Şi vă vor aştepta să veniţi ca pe pâinea caldă din coş. Ba, le vor spune şi altora despre, hai să-i zicem, proiectul, pe care îl derulaţi. Sunt şi firme care fac exact acelaşi lucru pe care vă sugerăm să îl faceţi dumneavoastră. Ele îşi fac abonaţi şi sunt riguroase în organizarea coşului: pentru o familie cu mai multe persoane, pentru un cuplu, pentru o singură persoană.