Kârgâzstan/Tadjikistan: Peste 90 de morţi în recentele violenţe la frontieră
Cel puţin 94 de persoane şi-au pierdut viaţa în această săptămână în ciocnirile de la frontiera dintre Tadjikistan şi Kârgâzstan, au indicat cele două părţi duminică, cele mai grave violenţe din ultimii ani între aceste ţări care au instaurat un armistiţiu fragil, scrie AFP.
Situaţia de la frontiera disputată dintre aceste două foste republici sovietice din Asia Centrală era, totuşi, calmă duminică seară, potrivit autorităţilor de la Bişkek, după semnarea unei încetări de urgenţă a focului, vineri.
Diplomaţia tadjică a publicat duminică pe Facebook un prim bilanţ detaliat de partea sa, raportând 35 de morţi şi 25 de răniţi în luptele de miercuri până vineri, subliniind că majoritatea morţilor sunt civili.
Această sursă asigură că armata kârgâză a ucis 12 persoane în timpul unei lovituri cu drone asupra unei moschei, alte şase în cursul alt atac cu drone împotriva unei şcoli şi alte şapte în tiruri asupra unei ambulanţe.
AFP nu a putut verifica aceste afirmaţii dintr-o sursă independentă, într-o ţară autoritară şi foarte închisă presei.
La rândul său, în cel mai recent bilanţ, Ministerul Sănătăţii de la Bişkek a indicat că 59 de kârgâzi şi-au pierdut viaţa în regiunea Batken, situată în sud-vestul Kârgâzstanului şi la frontiera cu Tadjikistanul.
Autorităţile de la Bişkek au mai informat că 144 de persoane au fost rănite, iar ministrul pentru situaţii de urgenţă, Boobek Ajikeeb, a afirmat duminică că patru soldaţi kârgâzi sunt daţi dispăruţi.
Preşedintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, a anunţat o zi de doliu naţional luni.
Acesta este un bilanţ uman excepţional de grav, în lupte la frontieră, de la independenţa acestor două ţări în 1991.
Bilanţul acestor lupte îl depăşeşte cu mult pe cel al precedentelor conflicte frontaliere majore, din aprilie 2021, care au făcut aproximativ 50 de morţi şi a stârnit temeri privind un conflict la scară mai mare.
Frontiera tadjico-kârgâză este scena unor confruntări regulate. Aproape jumătate din graniţa de 970 km este contestată, iar progresele în ce priveşte delimitarea frontierei au fost lente în ultimii ani.