Nu e pasăre ca porcul! Câte produse se fac din porc

Porcul… Unii îl cresc în gospodării, alţii caută să cumpere carne din ceafa şi din pulpa lui de la supermarket. Unii afirmă că e grea carnea lui, a porcului, că face rău organismului, că e mai bună cea de peşte, pui, curcan sau struţ, alții că, din contră, carnea de porc e cea mai bună, inclusiv untura de la porc.

De-o fi una, de-o fi alta, cert este că, la noi, porcul este la mare căutare. Și nu doar de Crăciun când lumea vrea să aibă produse tradiționale pe masă. Pentru că, vorba poporului: nu e pasăre ca porcul…

Ghiță folositorul

„Nu e pasăre ca porcul“ – zice mucalit omul de rând. Şi poate asta explică plăcerea de a mânca, mereu sau cât de des se poate, carne de porc. În afară de cei cu ifose, care și de Crăciun găsesc cu cale să pună pe masă fructe de mare – că aşa e cool – tot românul încinge, adesea, o friptură ca la mama acasă cu carne de porc. Şi, dacă majoritatea dintre noi îi vedem porcului doar această utilitate, de a ne asigura o friptură gustoasă, lucrurile în ceea ce îl priveşte pe Ghiţă din coteţ stau cu totul altfel.

Mărturisesc că n-am bănuit niciodată la câte chestiuni e folositor porcul. Un articol din cotidianul britanic Daily Mail m-a pus, ca şi pe alţii, poate, pe gânduri. Sau, mai bine zis, a avut darul de a-mi deschide şi o altă perspectivă asupra acestui subiect. Ba chiar să mă facă să am o anumită consideraţie pentru… domnul porc.

180 de produse făcute din ceva de la porc

O cercetătoare din Marea Britanie a acordat tabloidului Daily Mail – un cotidian cu peste 2.300.000 de exemplare publicate zilnic – un interviu prin care, în urma unei ample documentări, îi dă porcului un alt loc în conştiinţa umană decât până acum.

În fapt, Christein Maidertsma a cerut, pentru a-şi putea desfăşura cercetările, acordul unui crescător de porci pentru sacrificarea unui astfel de specimen porcin şi apoi a urmat împreună cu el un traseu, pe cât de sinuos, pe atât de neaşteptat.

Cercetătoarea a constatat astfel că, de la porc, nu se aruncă absolut nimic. Industria modernă foloseşte tot de la el. Astfel că – ţineţi-vă bine – cam 180 de produse de tot felul se fac din diferite părţi şi organe ale porcului.

Miraculoasa gelatină

De exemplu… îngheţata. Ea conţine gelatină extrasă din oasele de porc, aceasta reglând cristalizarea zahărului şi încetinind procesul de topire.

Pâinea… Ceea ce o ţine proaspătă mai multe zile sunt proteinele extrase din păr de porc. Hemoglobina din sângele de porc este folosită în filtrele ţigărilor şi încetineşte accesul substanţelor toxice în plămâni. Glicerina din oase îmbunătăţeşte textura pastei de dinţi, aşa că este folosită în fabricarea acestora.

Şampoanele dau strălucire părului, pentru că au în componenţă acizi graşi extraşi din oasele de porc. Majoritatea cremelor cosmetice faciale au în componenţă colagen de la porc, care reduce ridurile mai bine decât orice altă substanţă. Tot el stă şi la baza batoanelor proteice folosite de culturişti.

Tamburinele orchestrelor moderne sunt realizate din vezica urinară a porcului. Pentru ca sucurile de fructe să fie limpezi în sticle, se „dreg“ cu gelatina porcină. La fel şi vinurile bune şi nobile, care iau drumul meselor cu familia ori prietenii. Gelatina este folosită şi în bere, ca agent de limpezire.

Şi, ca să vorbim tot despre produse alimentare, calciul extras direct din oasele de porc este adăugat în mai multe tipuri de iaurt. Gelatina porcină este indispensabilă în procesul de îmbunătăţire a rigidităţii şi umezelii colilor de hârtie. Tot gelatină din oase se pune la – asta chiar că şochează – asamblarea cartuşelor şi gloanţelor şi la transportul în siguranţă a prafului de puşcă!

Demonstraţia cercetătoarei continuă în acest fel, ajungând la 180 de produse care includ în componenţa lor ceva din porcul atât de prost văzut, în general… Chiar dacă aceste cercetări au scandalizat musulmanii din Marea Britanie, trebuie să spunem chestiunii pe nume, trebuie să-i acceptăm porcului ce e al porcului…

Aşa stând lucrurile, mă gândesc că trebuie să îi acordăm domnului Ghiţă mai multă consideraţie. Şi să începem, măcar în gospodăriile proprii, să îl creştem ca altădată. Poate că n-o zice degeaba românul pe-aia cu nu e pasăre ca porcul…