Falimentul firmelor de brokeraj si lecția de lobby: cum elimini 80% din piața de asigurări, modificând o lege

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) sesizează comisiile parlamentare de specialitate și a înregistrat, pe rolul Curții de Apel București, acțiuni în justiție, având ca obiect anularea și suspendarea prevederilor nocive ale Normei ASF nr. 18/2022. Această Normă generează o catastrofă legislativă, pregătită de sectorul de asigurări/reasigurări, din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

O prevedere a Art. I pct 11 din Norma 18/2022 modifică structura tarifului RCA în modalități care vor elimina de pe piață companiile de brokeraj. Astfel se va maximiza profitul multinaționalelor din asigurări, dar vor crește prețurile polițelor RCA, oricât de mult vor dori multinaționalele.

Aceste prevederi nu au la bază o minimă fundamentare și evaluare a impactului lor, astfel încât vor genera grave dezechilibre în piața de asigurări RCA. Printre acestea se numără creșterea tarifului RCA, restricționarea accesului la produse de asigurare și eliminarea concurenței. Scopul modificării legislative pare a fi acela de a maximiza profiturile multinaționalelor din asigurări, eliminând din piață companiile de brokereraj în asigurări din România. Dar toți românii vor plăti mai mult!

Prin art. I pct 16-20 din aceeași Normă, sectorul de asigurări din Cadrul ASF a modificat regimul juridic al formularului „Constatare amiabilă” stabilind că acesta se poate încheia și exclusiv electronic, dându-le asiguratorilor prerogativa de a stabili procedura de avizare a daunei. Cu alte cuvinte, deși cunoaște situația precară a pieței de asigurări RCA și numărul ridicat de petiții/reclamații întemeiate, sectorul de resort din cadrul ASF dă asiguratorilor dreptul de a stabili cum, dacă și în ce limite păgubitul își va putea exercita dreptul la despăgubire.

19:47, 21.11.2024 • ECONOMIE

Guvernul a modificat Legea energiei electrice și a gazelor naturale

15:13, 13.11.2024 • POLITICĂ

Iohannis a promulgat legea care reglementează un nou mecanism de stabilire a salariului minim

„Multinaționalele din asigurări au primit  un cadou nejustificat din partea sectorului de asigurări din cadrul ASF, care a modificat norma 18/2022 astfel încât să întărească poziția companiilor de asigurări în relația cu brokerii, care astăzi intermediază aproximativ 80% din vânzările societăților de asigurări. Cu titlu de exemplu, Axeria a fost una dintre primele companii de asigurari care, la adăpostul acestei norme date cu dedicație de către ASF, a renegociat condițiile de conlucrare cu brokerii care distribuie produsele de asigurare. Considerăm că vicepreședintele ASF, Cristian Roșu, sub a cărui supraveghere directă a intrat în faliment City Insurance, iar prețurile RCA au luat-o la goană, cu 250%, în ultimele 12 luni, ar trebui totuși demis de Parlamentul României. Apoi ar putea, eventual, să se angajeze cu forme legale la una dintre multinaționalele pe care le protejează” – a declarat Vasile Ștefănescu, Președinte COTAR.

COTAR cere modificarea  Art. 8 din OUG 93/2013, astfel încât vicepreședinții ASF să poată fi numiți și demiși de către președintele Autorității. Prin numirea și demiterea vicepreședinților ASF de către Parlamentul României nu s-a făcut decât o subordonare a acestora față de orice acțiune ilegală de lobby care se face la nivel de Parlament.

În România, lobby este trafic de influență și e faptă penală, dar vedem că, deși este evident cum o simplă modificare de Normă scoate din piață concurența multinaționalelor din domeniul asigurărilor, nu s-a autosesizat nicio instituție de control a statului și nici măcar Consiliul Concurenței, pentru a face o anchetă, în acest sens, iar președintele ASF nu poate face nimic, într-o formula instituțională în care oricare dintre vicepreședinți conduce un „stat în stat”, subordonându-se Parlamentului și nu celui care conduce instituția.

În acest fel, președinlete degeaba încearcă să rezolve problemele mai vechi ale ASF, pentru că vicepreședinții pot face orice. Pot chiar și să modifice acte normative, în urma unor acțiuni de lobby din Parlamentul care îi numește și-I menține în funcție.

COTAR a transmis 7 argumente principale pentru care prevederile art. I pct 11 din Norma emisă de ASF trebuie corectate de urgentă, prin intervenția Parlamentului României:

1. Nu există niciun studiu de impact realizat de ASF, fiind încălcate prevederi fundamentale în materie de tehnică legislativă (Legea nr. 24/2000), referitoare la obligația de evaluare preliminară a impactului actului normativ și motivarea/fundamentarea acestuia. Nu s-a avut în vedere impactul devastator pentru industria de brokeraj în asigurări al acestor prevederi din Norma 18/2022, situație care va conduce, inevitabil, la dispariția a peste 40.000 de locuri de muncă din piața de brokeraj.
2. De asemenea, a fost încălcat principiul propoționalității, prevăzut de Codul administrativ, conform căruia, la emiterea actelor normative, autoritățile publice trebuie să adopte soluții echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor vizate.
3. Norma 18/2022 emisă de ASF încalcă prevederi din Legea 132/2017 și alte acte normative adoptate de Parlamentul României, fiind astfel încălcat principiul ierarhiei actelor normative. Nu este permisă emiterea unui act normativ secundar (norma ASF) care conține prevederi contrare actului normativ superior în executarea căruia a fost dat (lege adoptata de Parlament).
4. În nicio țară din Uniunea Europeană, cu excepția tarilor din nordul Europei(Danemarca,Suedia,Norvegia si Finlanda , care au distrus brokerajul ) , nu există implementate astfel de prevederi nocive, care avantajează în mod direct mulținationalele din asigurări, în defavoarea pieței de brokeraj, singura industrie din piața de asigurări cu capital românesc și care asigură intermedierea a peste 90% din vânzările de asigurări din România, în relația cu asigurații. În țări cu economii dezvoltate, precum Germania, Italia sau Franța, nu au fost implementate astfel de măsuri, dar noi luăm, din nou, singurul exemplu negativ, pentru a-l implementa în România.
5. În România funcționează astăzi mai puțin de 270 de companii de brokeraj, iar numărul lor se reduce în fiecare lună. Pe de altă parte, în Belgia funcționează peste 5.000 de companii de brokeraj. Evident, Belgia nu a implementat în legislație prevederile sinistre adoptate de curând de ASF.
6. Companiile de brokeraj achită taxe și impozite care rămân în România, spre deosebire de multinaționalele din asigurări care au majorat prețul RCA cu 250% în ultimele 12 luni și se declară în continuare pe pierdere, achitând taxe și impozite absolut derizorii către Bugetul de Stat și externalizând profitul în afara țării, prin mecanismele dosarului de transfer.
7. Falimentul pieței de brokeraj din România, care va avea loc, în mod inevitabil, la fel cum s-a întâmplat în Norvegia și Danemarca, va aduce la dispariția a sute de societăți de brokeraj cu capital românesc, iar asta va însemna mai puțini bani la buget și o povară suplimentară, de 40.000 de șomeri, pentru Statul Român. Parlamentul Romaniei, în calitate de reprezentant al cetățenilor români și ca singură instituție care are atribuții de control asupra ASF, trebuie să țină cont de situația industriei românești și de actele nelegale emise de ASF, prevederi care pot constitui posibile fapte de natură să submineze economia națională.

În acest sens, solicităm public Parlamentului și organelor de cercetare abilitate demararea de urgență a verificărilor cu privire la modul în care a fost adoptată această Normă anticoncurențială, care avantajează în mod direct multinaționalele din asigurări, eliminându-le concurența din piață, adică societățile de brokeraj, care reprezintă 80% din acest sector economic.

În cadrul acestor verificări, considerăm că ar trebui să se afle și considerentele în baza cărora dl Cristian Roșu – Vicepreședintele ASF, responsabil de sectorul asigurări – a ajuns să ia exemplul Danemarcei, singura țară UE în care au fost implementate prevederi similare și care au condus la eliminarea pieței de brokeraj.

De asemenea, considerăm că ar trebui verificată și activitatea unor persoane din conducerea sectorului de asigurări al ASF, despre al căror profesionalism și integritate, rezultatele vorbesc de la sine:

1. Euroasig – faliment în anul 2009
2. ADAS – faliment în anul 2003
3. Metropol – faliment în anul 2003
4. Grup As – faliment în anul 2003
5. Croma – faliment în anul 2005
6. Delta Adendum – faliment în anul 2011
7. Astra Asigurari – faliment în anul 2015
8. Carpatica Asig – faliment în anul 2016
9. Forte Asigurari – faliment în anul 2016
10. Certasig – faliment în anul 2020
11. Assista Asimed – faliment în anul 2020
12. City Insurance – faliment în anul 2021

„Opriți distrugerea pieței de brokeraj din România, orchestrată de sectorul de asigurări din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară! 40.000 de angajați ai acestei industrii vor intra în șomaj, în următoarele 6 luni, în lipsa unor intervenții urgente din partea Parlamentului României! Dacă nu veți interveni la timp, pozitia 13 pe lista performanțelor acestei instituții va reveni pieței de brokeraj din România, care va intra în faliment! Solicităm de urgență intervenția Parlamentului României, pentru corectarea noului derapaj grav al sectorului de asigurări din cadrul ASF și destituirea de urgență a domnului Cristian Roșu, vicepreședinte ASF, pe acest sector, responsabil de dezechilibrele pieței de asigurări din România, de creșterea prețului RCA cu 250% în ultimele 12 luni, de supravegherea defectuoasă a societății de asigurari City Insurance. El este și autorul noii catastrofe legislative prin care va fi eliminată industria de brokeraj din România, în perioada următoare. Astfel se va limita și posibilitatea păgubitilor de a-și exercita dreptul la despăgubire” – mai precizează Vasile Ștefănescu, Președinte COTAR.