Ofensiva discretă, dar în forță, a grupului de la Buzău
După înscăunarea lui Marcel Ciolacu la șefia celui mai mare partid al țării-PSD, încet, dar sigur, o serie de instituții cheie ale statului român au trecut sub controlul fiilor Buzăului, dar, în același timp, și câțiva „copilași” au fost înfipți în funcții importante în ministere de top.
Astfel, după grupul de la Cluj, grupul de la Bacău, grupul de la Teleorman, grupul de la Sălaj, a apărut și grupul de la Buzău, avându-l ca vătaf pe Marcel Ciolacu. Dacă, după 1990, numărul buzoienilor care, cât de cât, s-au remarcat în politica românească, îi puteai număra pe degete.
Senatorul PSD Ion Vasile, deputatul PDL Cezar Preda, controversatul președinte de consiliu județean Victor Mocanu, primarul Constantin Boșcordeală, fostul șef al CJ Buzău-Cristinel Bâgiu sunt doar câteva dintre fostele vedete politice ale Buzăului.
Dar, anii 2.000, au adus în prim planul politicii românești, poate cea mai cunoscută vedetă politică după 1990 de la noi – Elena Udrea. Ascensiunea acestei fiice a Buzăului a fost strâns legată de Traian Băsescu. Cât Băsescu a fost primar general al Capitalei, dar mai ales președinte al României, Elena Udrea era adevăratul prim ministru al României, în special în cabinetul Boc.
Dar după ce Băsescu a părăsit Palatul Cotroceni, steaua Elenei Udrea a apus, iar azi abia mai licărește în penitenciarul Târgșor de lângă Ploiești.
În timp ce steaua Elenei Udrea începea să apună, o altă stea politică din Buzău începea să licărească. Este vorba de Marcel Ciolacu. El s-a remarcat când Dragnea la impus vicepremier fără portofoliu în cabinetul Tudose, adică ochiul baronului de Teleorman de lângă premier, dar n-a rezistat decât șase luni.
Între timp, Dragnea ajunge la Rahova, iar Ciolacu îi ocupă fotoliul acestuia de președinte al Camerei Deputaților. Din acest moment, Marcel Ciolacu începe să simtă aerul tare al puterii de la București și, după debarcarea Vioricăi Dăncilă, preia conducerea PSD.
Însă, prin intrarea PSD la guvernare în cabinetul Nicolae Ciucă, influența lui Marcel Ciolacu prinde aripi foarte mari. Din postura de lider PSD și președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu preia controlul, indirect, prin oamenii proveniți de la Buzău, a patru sau chiar șase ministere de forță ale cabinetului Ciucă.
Astfel, prietenul și nașul copilului său, Lucian Romașcanu, ajunge ministrul Culturii. Adrian Câciu, fostul consilier al primarului PSD de Buzău, Constantin Toma, devine ministrul Finanțelor. La Ministerul Afacerilor Interne, chiar dacă liberalul Lucian Bode este ministru, adevăratul ministru este secretarul de stat de la Nehoiu, Bogdan Despescu.
Chestorul de poliție Bogdan Despescu taie și spânzură în Ministerul de Interne și cu ajutorul unui alt buzoian, adjunctul directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă, generalul de brigadă Marius-Haientz Patriche.
Dar, grupul buzoienilor controlează și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin secretarul de stat Bogdan Mîndrescu, care se crede adevăratul ministru deși portofoliul este ocupat de Sorin Grindeanu. Un alt minister unde Buzăul este la butoane este cel al Dezvoltării, unde a fost instalat ca secretar de stat Alexandru Stoica, fiul unui primar buzoian și fost administrator public al județului Buzău.
De asemenea, Agenția Domeniilor Statului (ADS)-una dintre cele mai atractive sinecuri de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este condusă de buzoianul George Sava, cel care se și vede ministru al Agriculturii, deși Petre Daea este încă la butoane.
Galeria vedetelor politice de la Buzău este completată de primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, care, în prezent, este președintele executiv al Asociației Municipiilor din România.
Nu trebuie omis faptul că Ministerul Justiției este condus tot de un buzoian, chiar dacă a fost la PDL și acum e la PNL. Este vorba de colecționarul de mandate ale Justiției, Cătălin Predoiu.
Dacă mai luăm în calcul că premierul Nicolae Ciucă a servit mulți ani patria în județul Buzău, adică cam în perioada când Ciolacu era vice primarul municipiului reședință de județ, putem trage concluzia că Buzăul dă acum ora exactă a României, ceea ce nu s-a mai întâmplat de pe vremea lui Alexandru Marghiloman!
Însă, să vedem ce surprize ne va rezerva viitorul, că deh nu se știe cine mai sare pârleazul în Capitală din pepiniera de cadre a Buzăului!