Superstiții și ritualuri de înmormântare. Unele sunt de-a dreptul bizare

Românii se pot mândri cu o paletă variată de obiceiuri care au legătură cu trecerea în neființă. Află care sunt cele mai neobișnuite superstiții și ritualuri de înmormântare din România. În funcție de regiune, există tot felul de superstiții și ritualuri de înmormântare.

Superstiții și ritualuri de înmormântare din România

În țara noastră, obiceiurile creștinești legate de moarte, au majoritatea la bază considerentul că sufletul este nemuritor. Din acest motiv, multe ritualurile legate de înmormântare sunt considerate o continuare a relației cu cel trecut în veșnicie. Unele dintre acestea sunt întocmite din ziua morții, altele au legătură cu ziua îngropării.

Dincolo de acestea, timp de alte 6 săptămâni sunt păstrate cu sfințenie alte obiceiuri în funcție se regiunea țării.

10:57, 04.11.2024 • Sănătate

Un virus care provoacă sângerarea globilor oculari, în SUA. Primul deces!

14:28, 29.10.2024 • SPORT

O sportivă de 19 ani a murit la antrenamente

Așezarea mortului pe pânză albă

Încă din timpuri străvechi, sicriul sau noua „casă a mortului” așa cum era denumit era o alegere importantă de făcut pentru momentul fatidic. Se considera că noul loc în care va fi așezat corpul fără de ființă trebuie să fie asemănător celui de pe pământ. De atunci, pânzele din sicriu peste care este așezat și ulterior acoperit cel decedat, au fost alese albe, tocmai ca pereții caselor văruite în alb.

Noua „casă” este denumită în regiunile țării în diverse moduri. Copâeșeu, „ladă”sau „luntre”în Ardeal. De asemenea, în părțile Moldovei, acesta purta denumirea de „sălaș” sau „jgheab”.Regățenii numeau sicriul „luntre” sau „casă de brad”.

Alături de pânzele albe, cel decedat are așezat în sicriu și o batistă. În popor se considera că aceasta îi va servi atunci când va trece prin vămile văzduhului.

Cât se ține doliul casei. Are legătură cu parcursul sufletului după moarte

De altfel, despre pânza albă care va acoperi persoana decedată se crede că ar fi acoperământul lui Hristos în fața marii judecăți prin care va trece sufletul răposatului.

Spargerea unui vas la ieșirea din casă a sicriului

În zona Transilvaniei, pe perioada zilelor și nopților de priveghere a persoanei decedate, un vas cu apă este așezat sub sicriu. La scoaterea din casă a mortului, acela trebuie neapărat spart. Astfel, spiritul se va înfricoșa să se întoarcă în locul în care a trăit.

Superstiții când e Lună Plină

Monede așezate pe pieptul sau la crucea mortului

În unele zone din țară, familia așează pe pieptul persoanei decedate, alături de o lumânare și o icoană mică câțiva bănuți.Bătrânii considerau că aceștia îi vor servi persoanei decedate pentru a plăti la vămile văzduhului.

Conform dogmelor bisericești însă, aceste ritualuri nu au legătură cu conduita creștinească ci sunt doar simple superstiții. Folositoare sufletului spre a trece vămile cerului în drumul lui spre judecată, îi este rugăciunea, milostenia și pomenirea.

Tămâierea mormântului, obicei creștinesc practicat la îndemnul bisericii

Un ritual ce are legătură cu înmormântarea, care este chiar încurajat de biserică se practică încă în unele zone ale țării. Astfel, timp de 40 de zile după moarte, o femeie văduvă va tămâia mormântul defunctului. Înconjurându-l și rostind rugăciunea Tatăl nostru și aprinzând tămâie înmiresmată.

Obiceiul creștinesc amintește de momentul așezării Mântuitorului în mormânt. Astfel, Maria Magdalena alături de alte fecioare  mironosițe au mers să tămâieze locul.