Guvernul ia primele măsuri concrete pentru a proteja populația de cutremur

Seismul de 5,4 grade de la începutul lunii noiembrie pare să-i fi trezit din amorțire pe reprezentanții Executivului: legea de consolidare cu bani publici a locuințelor cu risc poate fi aplicată. Proprietarii nu vor trebui să scoată niciun leu din buzunar, dar rămân captivi imobiliar timp de 25 de ani. Dacă totuși vor să-și vândă proprietatea înainte de acest termen, trebuie să achite costul consolidării.

În luna iulie a acestui an, legea care prevede consolidarea seismică a clădirilor, inclusiv a clădirilor publice, cu finanţare nerambursabilă şi integrală, era promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Aparent, un lucru bun, în realitate imposibil de pus în practică: legea nu avea normele de aplicare.

La o săptămână de la cutremurul de 5,4 grade din 3 noiembrie, au apărut și acestea și au fost publicate în Monitorul Oficial. Prin urmare, mii de imobile primesc undă verde la reconsolidare.

Astfel, în vederea includerii în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, beneficiarii care au depus solicitări pentru anul 2022, pot încărca în platforma digitală „investitii.mdlpa.ro” solicitarea în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pentru anul următor.

Promisiuni guvernamentale

În luna mai a acestui an, Guvernul aproba un proiect de lege privind un nou program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, care prevede, între altele, o finanţare multianuală a lucrărilor de consolidare.

În plus, erau introduse în categoria imobilelor eligibile și clădirile publice precum cele din educaţie, administraţie şi sănătate.

„Una dintre cerinţele acestui proiect legislativ este aceea de a crea o bază de date la nivel naţional, de a şti exact care clădiri, unde şi câte sunt expuse riscului seismic”, declara ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la acel moment.

Conform ministrului, programul conţinut în proiectul de lege este unul cu totul nou, faţă de cel încă în vigoare, unul „perimat şi expirat”: în 28 de ani s-au reconsolidat doar 28 de clădiri prin finanţare de la Ministerul Dezvoltării.

„Acest program nu mai poate continua în actualele reglementări pentru că nu poate să transpună în practică şi să răspundă la nevoile României şi am venit cu un program cu totul nou, un program naţional de consolidare de risc seismic care aduce următoarele noutăţi.

Nu va mai fi un program finanţare anuală. Astfel că acest program propune un buget multianual, un program multianual, ceea ce înseamnă că prin contracte de finanţare încheiate pentru consolidare de risc seismic a acestor clădiri se vor încheia contracte cu execuţie de până la 4 ani care se vor putea prelungi încă 2 ani şi nu va mai fi necesară reaprobarea anuală şi aşa mai departe”, a afirmat Cseke Attila.

Noile categorii incluse

Acesta a adăugat că, potrivit proiectului de lege, pe lângă blocurile de locuinţe care erau prevăzute ca fiind eligibile pentru consolidare de risc seismic, după OG 20/1994, se introduce şi o altă categorie de imobile eligibile, şi anume clădirile publice în care se desfăşoară diverse activităţi, de la educaţie, la administraţie şi sănătate, toate cele care găzduiesc servicii publice.

„Vor fi cheltuieli eligibile lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirii, ceea ce nu a fost până acum”, a declarat ministrul Dezvoltării.

Acesta a precizat că finanţarea este 100% de la bugetul de stat şi, foarte important, a adăugat el, este nerambursabilă.

„În reglementarea care, încă, astăzi, mai este în vigoare, atunci când prin bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, se consolida de risc seismic un bloc de locuinţe, proprietarii apartamentelor erau obligaţi să restituie statului cota lor parte din investiţia făcută de către statul român prin rate lunare egale până la 25 de ani. Deci, în maxim 25 de ani trebuia restituită întreaga sumă către bugetul de stat”, afirma Cseke Attila.

Ce prevede legea

Conform noilor reglementări, vor putea fi reabilitate clădirile cu risc seismic I şi II, iar finanţarea va fi asigurată integral de Guvern printr-un program multianual.

Există deja finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență permite consolidarea seismică şi, în acelaşi timp, reabilitarea energetică a acestor clădiri, iar fondurile au fost accesate: 350 de imobile pot fi reabilitate din cele 217 milioane de euro alocate, prin PNRR, de Ministerul Dezvoltării. Nu e mult în condițiile în care doar în București există aproximativ 2.400 de clădiri încadrate la risc seismic.

Ministrul a precizat că proiectul prevede o notare în cartea funciară privind interdicţia de vânzare a imobilelor sau locuinţelor consolidate pe o perioadă de 25 de ani.

„Dacă cineva doreşte, totuşi, să vândă acel apartament căruia i-a crescut valoarea în mod categoric prin această consolidare de risc seismic atunci va trebui să restituie întreaga sumă care-i revine ca şi cotă parte din finanţarea dată de către stat”, a explicat Cseke Attila.

Protejați de seism doar pe hârtie

Noul program nu face decât să completeze alte acțiuni similare, dat fiind că ăn cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se derulează deja, de mai mulți ani, trei programe de consolidare a clădirilor. Se derulează mai mult pe hârtie, decât în realitate.

Este vorba de programele anuale, elaborate pe baza priorităților stabilite de consiliile județene/ Consiliul General al municipiului București și avizate de comitetele județene pentru situații de urgență.

Există apoi programul de intervenții în prima urgență la construcții vulnerabile și care prezintă pericol public, cu scop de a înlătura pericolul de prăbusire a unor elemente de construcții și limitarea efectelor alunecărilor de teren.

Mai exstă proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență.

Multe proiecte, puține reconsolidări.