Infecțiile intraspitalicești: La noi, focalizarea este pe vinovat și executarea lui, nu pe cauze

În privința infecțiilor intraspitalicești, în țările dezvoltate sistemul e focalizat pe găsirea cauzelor, în timp ce la noi, trebuie găsit vinovatul şi executat, precizează dr. Dorel Săndesc, șeful secției ATI a Spitalului Județean Timișoara. 

”Acest sistem trebuie introdus şi la noi, eu o fac după fiecare astfel de caz. Noi am iniţiat o platformă cu raportare anonimă a incidentelor şi accidentelor apărute în cursul îngrijirii pacienţilor. Este important să vedem cum să reducem incidenţa unui fenomen care ţine de inevitabilitate. Un exemplu sunt infecţiile intraspitaliceşti, pentru care în România trebuie găsit vinovatul şi să-l executăm.

Noi am putea avea zero infecţii nosocomiale, dar asta ar însemna să nu intubăm pacienţii până în trahee, până în plămân atunci când nu mai respiră, să nu le punem catetere în artere, în vene, până în inimă, în creier, în torace, pentru că avem nevoie de perfuzii, de tratamente complexe, să nu punem sondă vezicală, gastrică. Atunci nu am avea infecţii, dar mortalitatea ar fi de 100%”, a precizat dr. Dorel Săndesc.

Şeful ATI a Spitalului Judeţean Timişoara spune că, de multe ori, aceste infecţii sunt preţul plătit pentru ca în lupta cu aceste mijloace invazive, mulți pacienți sunt menținuți în viață și care altfel nu ar supravieţui.

Unii pacienţi vin cu microbi rezistenţi

Dr. Săndesc subliniază că ”până la 30% dintre pacienţii care vin în spital au stafilococ rezistent”.

„Organismul uman are mai mulţi microbi decât celule proprii, ei fac parte din biosfera noastră proprie cu care convieţuim şi sunt chiar utili în condiţii de sănătate. Dar în condiţii grave care îi aduc la ATI, imunitatea prăbuşindu-se, ei devin agresivi şi atacă organismul. Pentru că antibioticele se folosesc în agricultură, în creşterea animalelor (…), pacienţii vin cu microbi rezistenţi.

Până la 30% dintre pacienţii care vin în spital au stafilococ rezistent. Un studiu făcut de Harvard, arată că după 10 zile de antibioterapie, proprii microbi îşi cresc rezistenţa de 1.000 de ori. (…). Nuanţând aceste lucruri, putem discuta deschis şi să încurajăm raportarea cazurilor”, a explicat dr. Săndesc, citat de Agerpres, în cadrul unei dezbateri pe această temă de la Timișoara.