Scandal în Guvern între ministrul Muncii și cel al Finanțelor din cauza salariului minim

Nu e totul vis și armonie între miniștrii PSD ba e loc și de amenințări, după cum o dovedește o dispută publică dintre doi membri marcanți ai Guvernului, colegi de partid. Este vorba de Marius – Constantin Budăi, ministrul Muncii și Protecției Sociale, și Adrian Câciu, ministrul Finanțelor. Între cei doi a avut un schimb extrem de aprins de replici, în incinta Guvernului.

Cearta celor doi social – democrați a avut loc la finalul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social de miercuri. Împreună cu patronatele și sindicatele, guvernanții și reprezentanții Băncii Naționale a României au discutat care să fie nivelul noului salariu minim.

Iritarea lui Budăi a pornit din sala de consiliu: la sfârșitul întâlnirii, premierul a propus continuarea discuțiilor la începutul săptămânii viitoare, fără a preciza o dată, iar ministrul Finanțelor a fost de acord, motivând că „trebuie făcute calculele”, susțin surse Puterea.ro, prezente la întâlnire.

Nemulțumit că se amână lucrurile în privința luării unei decizii, Budăi (foto stânga) l-a apostrofat pe Câciu (foto dreapta), spunând că din cauza lui riscă să rateze îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență și amenințând, chiar, că „nu-ți mai semnez niciun act”. Cearta dintre cei doi a continuat pe holurile Guvernului, spre ieșirea din instituție.

Variantele susținute de mediul de afaceri

Patronatele au venit la întâlnirea de la Guvern cu mai multe propuneri de taxare a salariului minim pe economie aplicabil din 2023, acceptând nivelul de 3.000 de lei.

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor, a spus că mediul de afaceri susține ca din 1 ianuarie 2023 salariul să fie de 3000 de lei cu înghețarea contribuțiilor la 2.550 de lei, așa încât efectiv în mână oamenii să câștige mai mult, respectiv 1.963 de lei față de 1.800 de lei.

„Suntem cu toții conștienți că salariul minim trebuie crescut de la 1 ianuarie 2023. Aș vrea să demitizăm acea abordare că patronatele nu sunt de acord cu creșterea salariului minim pe economie. De altfel în propunerea noastră salariul net, ceea ce încasează oamenii în mână, ar fi mai mare decât ceea ce propune Guvernul.

Ceea ce am solicitat Guvernului este ca până intră in vigoare noua reglementare de la 1 ianuarie, să găsim o schemă de compensare a pierderilor pentru IMM-uri, cei care vor fi afectați de prețurile ridicate la energia electrică, respectiv ca într-un termen rezonabil să avem un calendar asumat pentru Fondul de modernizare, care pune la dispozitia României 12 miliarde de euro, ceea ce ar asigura independența energetică.”, a spus Florin Jianu.

Radu Burnete, director executiv al Confederației patronale Concordia, a susținut ca pentru suma pentru care crește salariul minim, de 450 de lei, deductibilitatea să se aplice întregii mase salariale, nu doar angajaților care au salariul minim pe economie.

„Companiile sunt sub o presiune imensă in special datorită costurilor cu energia. Vedem că acest ultim trimestru nu arată foarte bine, comenzile scad, activitatea economică încetinește un pic. Deci pe de o parte trebuie să ajutăm angajații, dar pe de altă parte și companiile au nevoie de un mic respiro. A rămas că ne reauzim luni sau marți pentru o decizie finală”, a transmis Radu Burnete.

Propunerile sindicatelor

Dinspre reprezentanții angajaților, majorarea salariului minim brut ar trebui făcută de la cel puțin 3.200 de lei

„Propunerile noastre au fost următoarele: creșterea salariului minim brut la 3.000 de lei, dublat de revizuirea impozitului pe veniturile salariale prin ajustarea deducerilor personale, pentru toate veniturile salariale până la 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimării excesive a grilei salariale în zona salariului minim

Păstrarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale, în special în cazul pensiilor la valoarea salariului minim. În special în cazul pensiilor o abordare precum cea propusă de Guvern înseamnă un cost asumat de salariat în viitor prin obținerea unei pensii mai mici. O astfel de politică considerăm ca este una periculoasa ce ar putea stimula munca la gri”, a transmis Dumitru Costin, președintele BNS.

Conform acestuia, în prezent o treime dintre salariații cu contracte de munca cu timp complet au venituri sub 3000 lei iar70% din salariații cu contracte de munca cu timp complet au castiguri salariale brute sub 5.500 lei.

Adoptarea soluției BNS ar duce la o creștere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale și 250 lei asumați de angajator prin creșterea valorii brute a salariului minim.

Confederația Sindicală Națională Meridian a cerut majorare a salariului minim brut garantat în plată la o valoare de cel puțin 3.200 de lei.

„Am adus în discuție și necesitatea instituirii unui mecanism legislativ pentru o indexare automată raportată la inflație a salariului minim dar și a celorlalte venituri, a pensiilor și a altor prestații sociale funcție care ar putea fi reglementată prin instituirea prin introducerea contractului colectiv de muncă la nivel național”, a anunțat la finalul întâlnirii Silviu Geană, Confederația Sindicală Națională Meridian.

Noul nivel al salariului minim în varianta politicienilor

În urmă cu o lună, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD anunța că salariul minim pe economie se va majora începând cu data de 1 ianuarie 2023.

„Am hotărât, foarte clar, că mărim salariul minim pe economie la 3.000 de lei, de la 1 ianuarie. Va fi 3.000 de lei salariul minim pe economie”, a declarat, la România TV, Marcel Ciolacu.

În prezent salariul minim brut este de 2550 de lei, ceea ce înseamnă că salariatul încasează la sfârșitul lunii 1.524 lei.

În România există 1,5 milioane de angajaţi plătiţi la nivelul minim dintr-un total de 5 milioane de salariaţi.

Conform Ziarului Financiar, România are o pondere aproape dublă (de circa 30%) a salariaţilor plătiţi la nivelul minim prin comparaţie cu restul statelor europene.

În Europa, 17% dintre angajaţi sunt plătiţi sub sau la nivelul salariului minim, arată un raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

În Germania, ţară care a introdus salariul minim abia din 2015, 10% din totalul angajaţilor câştigă salariul minim pe economie.

Cum afectează decizia toți românii

Salariul minim pe economie nu este important doar pnetru cei care sunt plătiți la acest nivel. Codul Rutier actual prevede că punctul de amendă are o valoare de 10% din salariul minim brut pe economie.

Pot exista și excepții: pentru 2022 valoarea punctului de amendă a fost îngheţată la 145 de lei pentru sancţiunile rutiere și nu a crescut.

Astfel, punctul de amendă nu a urcat la 255 lei la începutul anului, după creşterea salariului minim din ianuarie la 2.550 de lei de la 2.300 de lei.