Primăria Popești Leordeni – gaură bugetară de 7 milioane, tratată cu multă liniște de primar

Bunul plac pare a fi principalul criteriu după care merg lucrurile în orășelul din partea de sud-est a Capitalei. Dacă administrația nu vrea, nu încasează, de exemplu, taxe de peste 7,3 milioane de lei într-un singur an. Primarul Petre Iacob „Pitre” (foto tricou alb) nu se arată deranjat de gaura la buget și o tratează cu multă liniște.

Aproape 500 de proprietăți din Popești – Leordeni erau taxate în 2020 la nivel de clădiri nerezidențiale, deși ele erau cât se poate de rezidențiale. Mai pe românește, erau impozitate ca fiind fără activitate sau cu scop administrativ, comercial, de agrement, cult, cultură, etc. În realitate, inclusiv în actele primăriei, erau cât se poate de rezidențiale, doar impozitate diferit.

Motivul: achitau taxe mai mici către bugetul local, după cum o dovedește ultimul audit al Curții de Conturi.

Probleme de milioane

Cea mai mare problemă identificată de inspectori la bugetul local al orașului este generată de această colectare „selectivă” a impozitelor:

16:05, 11.11.2024 • ACTUALITATE

Cazărmi și imobile de la MApN, în pericol din cauza neregulilor cadastrale și de înregistrare: Statul riscă pierderi financiare și juridice

06:29, 27.10.2024 • ECONOMIE

Curtea de Conturi Europeană a descoperit 4 agenţii care au comis multe nereguli la cheltuirea fondurilor UE

„Nestabilirea, neevidențierea şi neurmărirea încasării unor venituri suplimentare estimate în sumă de 7.353.178,48 lei, reprezentând impozit pe clădiri datorat de un număr de 466 contribuabili persoane fizice care dețin în proprietate clădiri nerezidențiale, în condițiile în care figurează ca rezidențiale în baza de date a organului fiscal”.

Alături de alte nereguli, inspectorii Curții de Conturi au tras linie la un total de aproape 10 milioane de lei și o concluzie negativă.

„Opinia exprimată a fost opinie CONTRARĂ, deoarece valoarea abaterilor cu influență asupra situațiilor financiare însumează 9.855.906 lei, valoare ce se situează peste pragul de semnificație general de 2.890.938 lei”, au concluzionat inspectorii Curții de Conturi.

Opinia contrară este cea mai proastă pe care o poate obține o entitate verificată. Ea înseamnă că au fost identificate nereguli semnificative în ceea ce privește sumele prezentate în conturi.

„Acestea nu oferă o imagine reală și corectă în ceea ce privește legalitatea și regularitatea cheltuielile din conturi, a căror rambursare a fost solicitată Comisiei, sau în ceea ce privește funcționarea în mod corespunzător a sistemului de management și control. Totodată, activitatea de audit efectuată pune la îndoială afirmațiile făcute în declarația de gestiune cu privire la o serie de aspecte ce vor fi evidențiate”, explică reprezentanții Curții de Conturi.

Măsuri secrete

În urma controlului, inspectorii au dispus „luarea tuturor măsurilor privind stabilirea, notificarea, întocmirea și transmiterea deciziilor de impunere pentru diferențele de impozit pe clădiri datorate de persoanele fizice care dețin în proprietate clădiri nerezidențiale și care nu au întocmit și depus la organul fiscal declarații privind destinația clădirilor în care se desfășoară activități economice”.

Am încercat să aflăm de la Primăria Popești – Leordeni cum a reacționat la paguba imputată. Am cerut un punct de referitor la prejudiciul de peste 7,3 milioane, dacă a fost contestat și cine se face vinovat. Dinspre administrația locală am primit doar multă liniște.

În lipsa unui răspuns, am consultat portalul instanțelor de judecată. Singura contestație pe care am găsit-o făcută de Primăria Popești – Leordeni la decizii ale Curții de Conturi datează din 2016 și este pierdută de administrația locală.

Impozitarea „selectivă”, problemă veche

Gaura de 7,3 milioane de lei generată de impozitarea „selectivă” era previzibilă dacă ne uităm la semnalele din anii precedenți. Conform prociutescu.ro, un alt raport al Curții de Conturi, din 2016, arăta mai multe nereguli în acest domeniu, cu impact bugetar negativ de peste 3 milioane de lei:

-reglementarea eronată / retroactivă / cu încălcarea cerințelor impuse de Codul Fiscal a unei reduceri de 20% a obligației ce revenea persoanelor fizice cu privire la plata impozitului pe clădiri și a taxei pe teren. Faptul a generat un impact negativ deosebit de mare (estimat la 3.327.225 lei – pe perioada 2010-2014) asupra veniturilor entității;

– erori în modul de stabilire a impozitului pe clădiri ( determinate de persoanele fizice) precum și a impozitului pe terenuri (situate în intravilan „curți-construcții” ), generate de determinarea necorespunzătoare a coeficientului de corecție aferent categoriei de folosință, rangului localității și/ sau zonei fiscale ( estimate din perioada ultimilor 8 ani, la o valoare totală de 9.238.080 lei – din care 66% reprezintă reducere de impozit pe teren intravilan – curți-construcții deținute de persoane juridice);

– deficiențe privind modul de stabilire al taxelor pentru autorizațiile de construcție de verificare (pe perioada de valabilitate a autorizației de construire ) a gradului de realizare a lucrărilor (în scopul identificării datei de la care clădirile sunt supuse impozitării), precum și a modului în care se stabilește nivelul final al taxei  regularizarea acesteia la recepția lucrărilor) și, respectiv, impozitul pe clădirile nou construite de către persoane juridice. Se reține în acest context că, dintr-un număr de 11 dosare de autorizare luate în analiză, au fost identificate nereguli la 82% dintre acestea, respectiv 9 dosare, ocazie cu care s-a estimat o subevaluare a nivelului de venituri de această natură, cu 83.390 lei ( sumă la care se impune și stabilirea accesoriilor aferente);

– nestabilirea taxelor pe terenurile din proprietatea unității administrativ-teritoriale și ale statului, terenuri concesionate/ închiriate/ date în administrare.

Nereguli și la împărțirea banilor

Bunul plac este un criteriu de bază și în împărțirea banilor, nu doar în strângerea lor. După cum a arătat o analiză Puterea.ro, lucrări de reparații, studii de fezabilitate sau achiziții de aparatură ori mobilier au fost făcute prin achiziție directă, deși se impunea organizarea de licitații.

Metoda „fragmentării”, aleasă de edili, este caz de manual pentru procurorii DNA și are corespondent în codul penal, la articolul despre „abuz în serviciu”.

Cel mai evident caz a avut loc anul trecut când, în decurs de patru minute, administrația orașului a lansat patru cereri de ofertă ce vizau studii de fezabilitate pentru mai multe lucrări de construcții.

Semn că lucrurile erau deja aranjate, toate cele patru solicitări au primit oferte (aceeptate toate) în mai puțin de zece minute. Timp în care nu ar fi reușit nici măcar să parcurgă caietul de sarcini, nicidecum să și propună variante de preț, să completeze formularele și să urce documentele în sistemul electronic de achiziții.