Suntem responsabili pentru întărirea flancului estic al NATO și pentru a susține Ucraina, spune Klaus Iohannis

Deciziile luate la Summitul NATO de la Madrid, în special cele legate de Flancul Estic al Alianței, trebuie implementate cât mai repede, a declarat președintele Klaus Iohannis la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.

„Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştință a României către toți aliații care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus Klaus Iohannis.

El a subliniat că Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, fapt deja prevăzut în Noul Concept Strategic.

„Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție evoluțiile și să promovăm o abordare și mai strategică în regiune”, a spus Iohannis.

Şeful statului a reiterat că România rămâne un susţinător puternic al Politicii Uşilor Deschise.

„Suntem încrezători că Finlanda şi Suedia, aflate astăzi ca invitate la masa noastră, vor deveni membre în curând. Totodată, credem că ușa NATO trebuie să rămână deschisă în viitor și altor parteneri, inclusiv Ucraina și Georgia, așa cum a fost decis la Summitul de la București, în 2008, chiar în această clădire”, a afirmat președintele Iohannis.

SUA rămâne alături de România

Reprezentantul Statelor Unite ale Americii, secretarul de stat Anthony Blinken, a precizat că România poate conta pe faptul că SUA îi vor fi alături. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul român, Bogdan Aurescu.

„Cred că e onest să spun că puține națiuni înțeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor națiunilor, mari sau mici, de a se bucura de suveranitate, integritate teritorială și să fie respectate, să insiste că o țară pur și simplu nu poate prelua teritoriul alteia prin forță, să îi șteargă granițele, să distrugă identitatea”, a arătat șeful diplomației americane.

El şi-a amintit că prima sa vizită la București a fost în 1997. „Eram cu președintele (Bill – n.r.) Clinton, care făcea anunțul Parteneriatului Strategic. Îmi amintesc acea zi de parcă era ieri: zecile de mii de români care au umplut Piața Universității, în acea zi călduroasă, tricolorul pe care l-a desfăcut președintele Clinton și angajamentul pe care și l-a luat: cum mergeți pe lungul drum al democrației, America vă va fi alături. Așa că este o plăcere specială pentru mine să revin la București, după 25 de ani”, a mărturisit Blinken.

Secretarul de stat a adăugat că „SUA vor continua să susţină România să îşi consolideze instituţii democratice solide, să combată corupţia şi să aibă un stat de drept şi mai robust” şi că ţara sa „nu şi-ar putea dori un aliat mai de vază şi mai angajat decât România”.

Ajutor pentru Ucraina

Vorbind despre situația din Ucraina, el a subliniat că „românii şi-au deschis uşile şi inimile pentru milioane de civili nevinovaţi, majoritatea femei şi copii, care fugeau de violenţa lui Putin, iar zeci de mii au rămas aici, în România”.

Totodată, a spus că „România i-a ajutat pe ucraineni cu hrană, provizii medicale şi combustibil. România a facilitat exportul a peste 6 milioane de tone de cereale din Ucraina şi a făcut ca milioane de oameni din lume să nu fie înfometaţi„.

De asemenea, Blinken a mai spus că „Guvernul României a fost ţinta unor ameninţări sau atacuri cibernetice din parte unor grupuri ruse”.

„Ştim că postura de lider în ceea ce priveşte aceste demersuri are un preţ pentru cetăţenii români, aşa cum plătesc cetăţenii Europei şi ai lumii. Războiul Rusiei a crescut preţul energiei, al produselor alimentare şi al altor produse esenţiale, înainte de începutul iernii„, a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Washington.

NATO nu este parte a conflictului, dar susținem Ucraina

La debutul reuniunii miniștrilor Afacerilor Externe a făcut declarații și Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței. A arătat că NATO nu este parte din conflict, dar va susșine Ucraina cât timp va fi necesar.

El a mulţumit României pentru găzduirea reuniunii NATO, menţionând că este vorba despre o întâlnire importantă, în contextul războiului din Ucraina.

„Este o onoare pentru noi toţi să fim aici, împreună cu dumneavoastră. Astăzi vom discuta despre războiul de agresiune al Rusiei şi modul în care susţinem Ucraina. Ultimele pierderi ale Rusiei, inclusiv retragerea din Herson, arată curajul incredibil al forţelor ucrainene.

De asemenea, arată susţinerea pe care noi o acordăm şi modul în care aceasta ajută pe câmpul de luptă. Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta.

Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat„, a subliniat Jens Stoltenberg.

Reuniune de rang înalt

Şefii diplomaţiilor din ţările membre NATO s-au reunit la Palatul Parlamentului, fiind întâmpinaţi de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

În declaraţiile date la sosirea la Palatul Parlamentului, înalţii diplomaţi prezenţi la Bucureşti şi-au exprimat susţinerea faţă de Ucraina, împotriva căreia Rusia a declanşat un război, cu referire la gravitatea situaţiei umanitare, şi au apreciat în acelaşi context necesitatea şi unitatea parteneriatului NATO. Au fost menţionate îngrijorări legate de riscurile crizei energetice şi economice.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat că desfăşurarea la Bucureşti a reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din ţările NATO este o premieră pentru România, dar şi pentru NATO.

„De exemplu, pentru România este prima reuniune a miniştrilor de externe pe care o găzduim de la sesiunea Alianţei din 2004. În al doilea rând este un moment foarte important, pentru cu exact cu 20 de ani în urmă România a fost invitată, alături de alte 6 ţări, să alăture Alianţei. Şi noi o să avem un moment astăzi în care vom celebra această aniversare împreună, miniştrii ţărilor NATO invitaţi la summit”, a declarat Aurescu.

Statele membre ale NATO furnizează un ajutor fără precedent Ucrainei şi vor continua să îi sprijine pe ucraineni prin distribuirea de elemente de apărare antiaeriană puternice şi pentru reconstruirea infrastructurii de gaz şi a celei electrice, a declarat şi Jens Stoltenberg.

El a precizat că NATO şi ţările sale membre au furnizat deja elemente esenţiale pentru a limita efectele atacurilor ruse asupra infrastructurii electrice şi de gaz din Ucraina.

Este prezentă și Republica Moldova

După primirea oficială a miniştrilor Afacerilor Externe participanţi la Ministerială şi fotografia de familie are loc reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord în sesiunea miniştrilor de Externe, cu Finlanda şi Suedia.

Reuniunea de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO, găzduită marţi şi miercuri de Palatul Parlamentului, se va concentra pe acordarea în continuare a asistenţei militare pentru Ucraina, precum furnizarea de sisteme de apărare aeriană şi muniţii, dar discuţiile vor viza şi ajutorul non-letal acordat Kievului.

Alături de şefii diplomaţiilor din cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, secretarul general al NATO şi celelalte înalte oficialităţi politice şi militare ale Alianţei, la reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie.

La sesiunile deschise partenerilor din cadrul reuniunii vor participa miniştrii de externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia.