Obiceiuri și tradiții în Ajunul Crăciunului. Ce se pune pe masa de Crăciun

Ajunul Crăciunului este legat de multe obiceiuri și tradiții din moși strămoși, pe care bunicii și străbunicii noștri le respectau cu sfințenie. Iată ce bucate se pun pe masa de Crăciun și de ce este bine să gătim anumite preparate în aceste zile speciale care preced Nașterea Mântuitorului.

Sfințirea mesei de Ajun și vestirea Nașterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoți și însoțitorii acestuia. În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit.

Ce pregătesc gospodinele în Ajunul Crăciunului

În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc covrigi, colaci (care, în tradiția populară, trebuie să amintească de înfășurarea unei mâini cu degetele întinse aparținând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea pruncului și căreia i-au fost tăiate mâinile).

Colacii sunt pregătiți pentru colindătorii care vor veni să ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt dați colindătorilor copii, colăceii sunt pentru colindătorii mai numeroși, iar colacii vor fi ai flăcăilor și ai colindătorilor din neamuri, potrivit Agerpres.

De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc și ”scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la nașterea Mântuitorului. Acestea sunt presărate din timp cu apă călduță, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau cu sămânță de cânepă.

Înainte de Ajun, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele zone ale țării se face masa de ajun, pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze.

Ce face femeia casei în Ajunul Crăciunului

În seara de Ajun, stăpâna casei așază pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac.

Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă despre care, spun unii, că ar fi barba lui Moș Crăciun, potrivit volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

Ajunul Crăciunului, zi de colindat

Naşterea Domnului este anunţată în lume de creştini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineaţa de Ajun, fiind copiii şi tinerii. Aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu acele turte numite „Scutecelele lui Hristos”.

Pentru că, până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie şi ei primiţi cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).

Tradiții și obiceiuri pentru Ajunul Crăciunului

• Nu se bea rachiu, considerându-se băutura diavolului;
• Nu se dă de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat;
• Nu se aruncă gunoiul;
• Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, că te umpli de bube în timpul anului;
• Copiii pornesc cu colindul: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”;
• În unele zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul.
• În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc.