Revoluția română din 1989: Ziua când protestele au cuprins toată țara

Izbucnită pe 16 decembrie 1989, la Timișoara, revoluția română a avut nevoie de cinci zile, zeci de morți, sute de răniți și arestați pentru a se răspândi în mai multe orașe din țară. În București, un miting organizat de Nicolae Ceaușescu s-a transformat în manifestație împotriva regimului.

Pe 16 de cembrie 1989, zeci apoi sute de oameni s-au adunat să-l sprijine pe pastorul reformat László Tőkés, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua din parohie. În urmă cu câteva zile, pastorul făcuse comentarii critice la adresa regimului pe un post de televiziune din Ungaria.

Era picătura ce umple paharul unei lungi perioade de restricții, pornite în 1982, când regimul Ceaușescu a inițiat un plan de reducere a datoriei externe a României, ce a generat colapsul pieței produselor de consum din România. O perioadă de șapte ani în care alimentele, bunurile de consum și distribuția de energie au fost raționalizate, generând frustrare și nemulțumire în rândurile populației.

„Azi în Timișoara, mâine-n toată țara”

21 decembrie 1989 a fost ziua în care protestele au izbucnit în mai multe orașe din România.

Timişoara – Pentru a şasea zi consecutiv, au loc manifestaţii. Muncitorii părăsesc lucrul şi se îndreaptă spre Piaţa Operei, unde se adună zeci de mii de oameni. Se constituie Frontul Democratic Român din Timişoara, care difuzează o „Declaraţie – Program”.

Arad – În dimineața zilei de 21 decembrie, muncitorii din Întreprinderea de Orologerie Industrială, în urma unei întreruperi de curent, au încetat lucrul și au ieșit în mod organizat în stradă ca să manifesteze împotriva regimului Ceaușescu. Li s-au alăturat muncitorii din celelalte întreprinderi arădene mari, uzinele UTA, CFR, Vagoane, Strungul și Tricoul Roșu, care au început marșul de protest spre centrul orașului în jurul orei 8:00. Aproape de centru, coloana de muncitori a fost somată de un baraj al armatei cu focuri de armă îndreptate spre cer. Protestatarii nu s-au speriat, ci au înaintat până în fața soldaților, unde au început să manifeste pașnic împotriva regimului. Primăria Aradului a fost înconjurată de forțele armatei. Piața din fața primăriei a fost ocupată de demonstranți care protestau pașnic, scandând lozinci precum „Jos Ceaușescu!”, „Armata e cu noi!”, „Fără violență!”

La Sibiu, unde prim-secretar al judeţenei era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, ies în stradă câteva mii de manifestanţi.

La Braşov, unde avusese loc la 15 noiembrie 1987, o amplă manifestaţie anticomunistă, câteva zeci de mii de oameni se adună în faţa Comitetului judeţean PCR.

Manifestare cu proteste în București

În replică la ce se întâmplase în zilele precedente în Timișoara, fără a ține cont de protestele începute dimineața în alte orașe, în Bucureşti este organizat un mare miting.

La sediul Comitetului Central al PCR, se desfăşoară şedinţa Comitetului Politic Executiv, în cadrul căreia se discută situaţia de la Timişoara; Nicolae Ceauşescu propune mărirea unor retribuţii şi ajutoare sociale.

În jurul orei 12.00, începe în Piaţa Republicii un mare miting. Participanţilor le sunt distribuite un număr impresionant de pancarte prin care erau condamnate manifestaţiile de la Timişoara şi se exprima solidaritatea cu conducerea de partid şi de stat, în frunte cu Nicolae Ceauşescu. Desfăşurarea mitingului este transmisă în direct de televiziune şi radio.

Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu este întreruptă de grupuri de protestatari. Se aud huiduieli; se creează panică, iar cea mai mare parte a manifestanţilor părăsesc mitingul; Elena Ceauşescu face încercări disperate pentru a-i linişti pe participanţi. Panica se generalizează, iar Nicolae Ceauşescu părăseşte microfonul şi balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio şi televiziune este întreruptă. După câteva momente, Nicolae Ceauşescu reapare în balconul Comitetului Central şi reîncepe cuvântarea; transmisiile de televiziune şi radio se reiau. Nicolae Ceauşescu promite, vorbind unei adunări constituită ad-hoc din trupe de securitate şi de ordine grupate în faţa balconului, luarea unor măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi protecţie socială.

Baricada de la Intercontinental

Mitingul din Piaţa Republicii se sparge, iar pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Se aud lozincile: „Democraţie!”, „Libertate!”, „Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, „Jos Ceauşescu!”. La ora 14, în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii. La ora 18.00, Ceauşescu organizează o teleconferinţă, în cadrul căreia susţine că acţiunile populare pun în pericol integritatea şi independenţa României.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se concentrează în faţa hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să „cureţe zona”.

În cursul nopţii, se trage asupra demonstranţilor de la ‘Intercontinental’ şi din Piaţa Universităţii; cad morţi şi răniţi. Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge.