De ce se ține post negru în Ajunul Bobotezei. Mesajul preotului Vasile Ioana
Preotul Vasile Ioana a explicat de ce se ține post negru în ajunul Bobotezei, într-un mesaj amplu, pe pagina sa de Facebook. Astăzi este Ajunul Bobotezei, o zi extrem de importantă pentru credincioși, urmează Boboteaza și apoi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Trei zile încărcate de emoție, credință, dar și recunoștință pentru ajutorul primit de Sus.
De ce se ține post negru în Ajunul Bobotezei
„Dragii mei!
Urmează trei zile importante : Ajunul Bobotezei, Boboteaza (Teofania) și Soborul Sf. Ioan Botezătorul.
În ajunul Bobotezei cei ce sunt sănătoși, vor ține POST NEGRU (fără hrană și fără apă până la apusul soarelui). Cei ce nu pot ține post negru, pot ține post aspru (fără hrană și fără apă până la ora 15:00, sau fără hrană, dar cu apă până la ora 15:00). Cei ce nu pot nici așa, vor ține post alimentar normal. Cu toții vom încerca să nu folosim ulei și să nu bem vin.
Vom însoți postul alimentar de postul duhovnicesc (abținere de la orice ar putea aduce păcatul în viața omului).
De ce ținem post aspru în ajunul Bobotezei?
– În primul rând pentru faptul că această zi reprezintă pregătirea noastră spirituală pentru marea sărbătoare a Bobotezei, în care ne vom sfinți trupurile și sufletele prin gustarea apei sfinte și sfințitoare.
– Pentru motivul că încă din această zi a ajunului Bobotezei creștinii vor gusta Aghiasma Mare. Cei ce participați la slujba de sfințire a apei din ajunul Bobotezei veți gusta Aghiasma Mare la finalul slujbei, iar cei ce nu participați, veți gusta Aghiasma Mare din sticla de anul trecut ( pe care o aveți acasă), înainte de a mânca.
Citește și: Boboteaza: obiceiuri și tradiții. Se sfințesc apele și fetele își visează ursitul
⁃ Postul din Ajunul Bobotezei are și o motivație istorică. În vremurile de demult, catehumenii posteau în ajun, iar de Bobotează primeau Taina Sfântului Botez, putând apoi să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului.
Așadar, mâine, bunul creștin postește, iar înainte de a mânca va gusta trei guri de Aghiasmă Mare. Tot mâine, bunul creștin va citi Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos.
Spor duhovnicesc!”, a scris preotul Vasile Ioana pe Facebook, ieri.
De Bobotează se sfințește apa
Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în Biserica Romano-Catolică. Botezul Domnului este amintit încă din secolul al II-lea e.n. de Sfântul Clement Alexandrinul şi în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul.
Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului şi Vinerea Mare dinaintea Paştilor.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.
Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.