Datini creștine obiceiuri laice și superstiții de „Bobotează” în Lunca Siretului

La Dunărea de Jos, dar și în satele din Lunca Siretului și Lunca Prutului, obiceiurile din primele zile ale anului sunt aproape la fel de importante ca și cele din perioada Sărbătorilor de Iarnă, fiind legate de acest prim mare eveniment din calendarul creștinilor ortodocși, „Boboteaza”. Principalul țel al acestor obiceiuri este purificarea, alungarea duhurilor rele.

Obiceiuri laice: „Ardeasca“ și „Ceata Chiralesei”

În Lunca Siretului, la Movileni, Șendreni și Braniștea, gospodăriile sunt colindate de „Ceata Chiraleiesei“, care înconjoară casa și grajdurile, sunând din tălăngi pentru a alunga duhurile rele și urându-le gospodarilor să aibă un an îmbelșugat.

Spre seară, pe un tăpșan de la marginea satului se dă foc unei grămezi de paie şi frunze uscate, iar flăcăii joacă „Ardeasca“ în jurul focului și sar peste flăcări, pentru a se curăți și a fi feriți de boli tot anul.

Noaptea târziu, fetele și flăcăii pun de aflarea rodului. Merg împreună în grădină, taie crenguțe de la pomi diferiți și le așază într-o glastră la căldură, după cum va înverzi fiecare rămurică, așa fiind și roadele pomilor peste an.

La Serbești, Condrea și Salcia, s-a păstrat obiceiul ca fetele de măritat să-și pună sub pernă o rămurică de busuioc ,,furată“ de la preot, iar seara să mănânce o turtă de făină foarte sărată, fără a bea strop de apă, pentru a-și putea visa ursitul.

Se spune că tinerele care alunecă pe gheață în ziua de „Bobotează” pot fi sigure că se vor mărita în timpul anului.

Potrivit altui obicei, atunci când preotul umblă cu Boboteaza din casă în casă, stropind cu agheasmă, femeile îi pun în trais­tă un fuior subțire de cânepă, pentru ca în firele lui să se încâlcească toate relele ce s-ar putea abate peste cei ai casei peste an.

Vânătorii fug din calea preotului

O superstiţie care circulă printre vânătorii de la Dunărea de Jos spune că vor avea ghinion la vânătoare pe parcursul anului dacă de „Bobotează” sunt stropiţi cu agheasmă de preoţi, pentru că aceasta alungă duhurile rele, aducându-le ghinion:

„Agheasma alungă duhurile rele, dar se ştie că animalele sălbatice şi peştii au în ele duhuri rele. Iar dacă suntem udaţi cu agheasmă, duhurile rele se îndepărtează şi animalele fug de noi aducându-ne ghinion“, spune Tudor Sușnoschi despre această superstiție a vânătorilor.