Noua lege a educației propune cel mai dur bacalaureat din istorie, cu 8 probe

Examenul de bacalaureat are toate șansele să se transforme în sperietoare națională, dacă se păstrează varianta propusă în noua Lege a Educației. Astfel, elevii ar urma să susțină cel mai mare număr de probe – opt, de la instituirea examenului maturității în România, în 1925.

Conform proiectului de lege, consultat de Puterea.ro, vor fi șase materii, la două dintre ele urmând să se susțină și probe orale, pe lângă cele scrise.

Noul bacalaureat

Propunerea legislativă prevede că examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

20:31, 04.09.2024 • Educație

Schimbări la Evaluarea Națională. Ministrul Educației: ”Temperaturile din timpul verii pot afecta randamentul”

a) proba A01 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

b) proba A02 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

c) proba A1 – probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

d) proba A2 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

e) proba B – două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competenţă corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei adoptate prin ordin al ministrului educaţiei;

f) proba C – proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei adoptate prin ordin al ministrului educaţiei;

g) proba D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;

h) proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naţionale de evaluare;

i) Proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.

Interferențe uman – real

Proba E –  probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la matematică şi o probă, la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: informatică, fizică, chimie, biologie;

b) pentru profilul real, specializarea ştiinţele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la fizică/ chimie/ biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: fizică, chimie, biologie, matematică sau informatică, alta decât cea la care a susţinut proba obligatorie;

c) pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între geografie şi ştiinţe socioumane: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie;

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: istorie, geografie  sau ştiinţe socioumane: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie;

e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real;

f) pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate şi alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.

Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:

a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază la matematică;

b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane: logică, psihologie, sociologie, economie, filozofie;

c) pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute la litera a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.

Lista disciplinelor şi a programelor de examene se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi se dă publicităţii la începutul ciclului de învăţământ.