Cutremur Turcia. Impactul seismului de săptămâna trecută asupra creşterii PIB-ului Turciei, mai mic decât cel al seismului din 1999

Impactul cutremurului de săptămâna trecută asupra creşterii produsului intern (PIB) al Turciei este puţin probabil să fie la fel de pronunţat ca cel al seismului care a lovit ţara în 1999, a declarat directorul executiv al FMI, Mahmoud Mohieldin.

Mohieldin a adăugat că, după impactul iniţial din următoarele câteva luni, investiţiile din sectorul public şi privat în reconstrucţie ar putea stimula creşterea PIB-ului în viitor.

Numărul victimelor cutremurelor devastatoare produse în Turcia lunea trecută a depăşit 24.000, iar cel al răniţilor 80.000, potrivit datelor oficiale.

Potrivit CNBC, anul acesta va servi drept punct de inflexiune critic pentru Turcia, pe măsură ce se apropie de alegerile prezidenţiale din 14 mai.

Citește și: Peste 130 de persoane acuzate în Turcia în urma celor două cutremure

Rezultatul alegerilor, indiferent dacă actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan rămâne la putere sau nu, va avea consecinţe majore pentru populaţia, economia, moneda Turciei şi democraţie.

Răspunsul lui Erdogan la dezastru şi potenţialele solicitări la răspundere cu privire la motivul pentru care atât de multe clădiri au fost proiectate insuficient pentru a rezista unor astfel de cutremure vor juca acum un rol major în viitorul său politic.

Erdogan a convocat alegerile de la începutul lunii mai pe fondul unei crize naţionale a costului vieţii, cu inflaţie locală de peste 57%, în scădere de la peste 80% între august şi noiembrie.

Mai mulţi analişti spun că mişcarea dezvăluie urgenţa lui Erdogan de a-şi asigura un alt mandat la putere înainte ca politicile sale economice controversate să aibă un efect advers.

Harris a descris că preşedintele a creat ”această situaţie ciudată în care inflaţia merge la 80%, dar trebuie să menţină stabilă moneda de acum până la alegeri”.

Declinul economic al Turciei a fost alimentat de o combinaţie de preţuri globale ridicate ale energiei, de pandemia de Covid-19 şi de războiul din Ucraina şi, în principal, de politicile economice conduse de Erdogan, care au suprimat ratele dobânzilor în ciuda creşterii inflaţiei, trimiţând lira turcească la un minim record faţă de dolar.

Rezervele valutare ale Turciei au scăzut puternic în ultimii ani, iar deficitul de cont curent al ţării a crescut.

Lira turcească a pierdut aproape 30% din valoarea sa faţă de dolar în ultimul an, dăunând grav puterii de cumpărare a turcilor.

Citește și: Bilanțul deceselor se apropie de 30.000 și riscă să se dubleze

Partidele de opoziţie din Turcia nu şi-au prezentat încă candidatul. Cel mai puternic adversar potenţial, primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu, a fost reţinut şi i-a fost impusă şi o interdicţie politică, în decembrie, din cauza acuzaţiilor despre care aliaţii săi spun că sunt motivate politic şi folosite doar pentru a-l împiedica să candideze la preşedinţie.

În ultimii ani, investitorii şi-au retras în masă banii din Turcia.

Un guru major al pieţelor emergente, Mark Mobius de la Mobius Capital Partners, rămâne optimist în ciuda dezastrului cutremurului şi a problemelor economice.

”Când vine vorba de investiţii în Turcia, încă credem că este un loc viabil pentru a investi. De fapt, avem investiţii acolo. Motivul este că turcii sunt atât de flexibili, atât de capabili să se adapteze la toate aceste dezastre şi probleme… chiar şi cu inflaţie mare, cu o liră turcească foarte slabă… Deci nu ne sperie deloc să investim în Turcia”, a spus Mobius.

 Investitorul a remarcat problema flagrantă a pregătirii pentru cutremur din Turcia, care ar putea veni în curând să bântuie şansele electorale ale lui Erdogan.

”Aceasta este una dintre marile probleme, codurile de construcţie din unele dintre aceste zone nu sunt respectate”, a spus el.