„Inginerie” românească. Două baraje, construite chiar în zona unor falii tectonice

Celebrul baraj de la Vidraru este construit în apropierea unor plăci tectonice, astfel, în caz de cutremur puternic în zonă, consecințele vor fi catastrofale.

Directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, prezent la emisiunea Sinteza Zilei, la Antena 3 CNN, a vorbit despre faliile tectonice din zona Carpaților amintind că unul dintre cele mai mari și mai cunoscute baraje din România este situat deasupra unei falii tectonice.

Citește și: Cum au simțit locuitorii din Târgu Jiu cutremurul de magnitudine 5,2

„În Turcia, a fost bine pentru că localitățile mari nu au fost situate exact pe falie. Dacă ar fi fost chiar pe falie, chiar dacă erau clădirile bine făcute, nu ai ce să faci la o asemenea forță. Ar fi ceva de neimaginat și care se poate întâmpla în anumite situații“ a spus Mircea Radulian.

Barajul Vidradu, construit lângă falii tectonice

„Noi avem, în România, localități construite chiar pe falii?“, a întrebat Mihai Gâdea.

„Avem, însă faliile sunt mult mai puțin periculoase. Un exemplu care nu e plăcut e că o falie tectonică trece chiar prin zona barajului Vidraru de pe Argeș“, a spus Mircea Radulian.

„Vidraru a fost construit pe falie?“, a întrebat Mihai Gâdea.

„Nu știu dacă e chiar pe falie, dar e foarte aproape și poate să fie o problemă. E o zonă seismică ce poate aduce cutremure peste 6 grade pe scara Richter“, a mai spus Mircea Radulian.

Citește și: Zonele din România unde nu există activitate seismică! Atenție, cutremurele se pot simți în toată țara

Într-un scenariu apocaliptic, ce ar lua în calcul ruperea barajului de la Vidraru, comuna Arefu, ar fi inundată în totalitate de apele scăpate din strânsoarea barajului în doar un minut. Ar urma comunele Corbeni şi Valea Iaşului, unde apa ar ajunge în patru minute. În 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă din baraj ar acoperi comuna Albeştii de Argeş. Viitura de peste 25 de metri înălțime ar ajunge în 20 de minute la Valea Danului şi în Curtea de Argeş. Pradă apelor ar cădea comuna Băiculeşti, în 30 de minute, Merişani, în 41 de minute, Budeasa, în 53 de minute, şi Bascov, în 66 de minute. În Piteşti, viitura ar atinge 12 metri în 72 de minute de la ruperea barajului și ar fi inundate cartierele Găvana, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă şi Tudor Vladimirescu.

Făgăraș-Câmpulung, a doua zonă seismică majoră a țării, după regiunea Vrancea

Zona seismică Făgăraș-Câmpulung este a doua zonă seismică majoră a țării, după regiunea Vrancea.

Citește și: Cutremur în România. Bucureștiul, cel mai vulnerabil oraș. Cum arată „harta pericolului” din Capitală

Cele mai puternice cutremure făgărășene (cu magnitudini în intervalul 5,5-6,5 grade pe scara Richter) s-au produs în subzonele Cumpăna-Piscu Negru (în apropierea barajului Vidraru), Depresiunea Loviștei, Câmpulung Muscel și, posibil, pe falia sud-transilvană.

Orașul Câmpulung Muscel, situat, de asemenea, în nordul județului Argeș este poziționat, la rândul său, pe o falie extrem de periculoasă care, conform unor specialiști locali, poate produce cutremure de până la 9 grade pe scara Richter.

Probabil cel mai mare cutremur produs la Câmpulung Muscel, cu o magnitudine estimată în jur de 6,0 grade pe scara Richter a fost cutremurul din 4 aprilie 1628, care a afectat mănăstirea Negru Vodă (ctitorie a lui Basarab I, refăcută în anii domniei lui Matei Basarab). Seismul a mai fost resimțit în Dâmbovița, dar și în sudul Transilvaniei, inclusiv la Sibiu. Este de notat că acest cutremur s-a produs la 78 de ani după marele seism făgărășean din 1550, și la 8 ani după cutremurul vrâncean major din 8 noiembrie 1620.

Un seism cu magnitudinea de peste 6 grade a avut loc, de asemenea, în această zonă, pe 26 ianuarie 1916.

La nord de Câmpulung, la o distanță de circa 15 km de centrul orașului se află barajul Râușor cu un un volum de 68 milioane m³. O fisură la barajul Râușor ar inunda comuna Lerești în doar 2 minute. Apa din Râușor ar ajunge în Câmpulung în 22 de minute. Valul ar lovi apoi comunele Schitu Golești, Mihăiești, Stâlpeni și Țițești. În orașul Mioveni puhoiul de ape ar ajunge în patru ore de la spargerea barajului Râușor.