Mugur Isărescu: „Există motive întemeiate pentru scăderea inflaţiei”

BNR estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024. În noiembrie 2022, banca centrală estima o inflaţie de 11,2% pentru finalul anului 2023.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat miercuri că vede inflaţia în jos.  Guvernatorul nu dă însă asigurări că rata dobânzii de politică monetară nju va creşte în viitor. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa din 9 februarie 2023, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

„Noi avem prognoza pe care o avem şi vedem inflaţia în jos. Şi nu am zis niciodată că nu mai facem nimic cu dobânda, depinde. Nu m-aţi întrebat, dar vă spun eu. Depinde ce se va întâmpla. Nu am ieşit să spunem că „gata, dobânda maximă e de 7%”. Spunem că, pentru situaţia actuală, ne-am uitat şi în stânga, şi în dreapta, adică şi ce au făcut cehii, polonezii, unii s-au dus într-adevăr mai sus. Noi am rămas cu dobânda la 7%. Nu am făcut o declaraţie că nu vom mai mişca rata de politică monetară. Depinde de foarte mulţi factori pe care nu îi controlăm”, a declarat miercuri Mugur Isărescu.

În ultimii 2 ani, băncile centrale din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia, România) şi din zona euro au revizuit ascendent, în mod repetat, proiecţiile privind rata inflaţiei pentru anul 2022.

”Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: semnificativ revizuită descendent până în T3 2024 (august), ca urmare a includerii în analiză a parametrilor noii scheme de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată pe o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale”, arată datele BNR.

Conducerea băncii centrale estimează că rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat se va înscrie pe o traiectorie descendentă începând cu T2 2023, dar se va menţine la valori superioare intervalului ţintei.

Scădere în luna mai a inflației

„Există motive pentru scăderea inflaţiei. Sunt efecte de bază, de exemplu creşterea de preţuri în aprilie anul trecut a fost de 3 şi ceva la sută. Ne aşteptăm prin luna mai, dacă nu apare alt şoc – atunci a fost şi şocul războiului şi majorări de preţuri – inflaţia de la 15% să coboare spre 11-10%”, a precizat Isărescu.

În ceea ce priveşte riscurile la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflaţiei, aici BNR menţionează: Evoluţiile mediului extern – reflectând îndeosebi implicaţiile războiului din Ucraina; Preţurile materiilor prime, ale bunurilor intermediare şi finale (îndeosebi componente energetice şi bunuri alimentare); Politica fiscală şi cea a veniturilor (posibile noi măsuri expansioniste, apropierea anului electoral, etape viitoare ale procesului de consolidare fiscală, absorbţia fondurilor europene); Piaţa muncii: noi presiuni de creştere a salariilor în contextul erodării puterii de cumpărare, penurie de forţă de muncă calificată în anumite sectoare, posibilitatea ca piaţa muncii să reflecte, cu un decalaj specific, încetinirea preconizată a dinamicii activităţii economice.

În 2022, România şi-a îmbunătăţit poziţia ocupată în clasamentul UE din punct de vedere al ratei inflaţiei IAPC; în majoritatea ţărilor membre s-a atins un plafon în a doua jumătate a anului.

În trimestrul IV 4 2022 şi ianuarie 2023, preţurile bunurilor energetice au exercitat o influenţă dezinflaţionistă, contrabalansată însă de evoluţia inflaţiei de bază CORE2 ajustat.

Temperarea inflaţiei combustibililor a fost susţinută de traiectoria descendentă a cotaţiei ţiţeiului Brent, dar şi de aprecierea leului în raport cu dolarul SUA.

Rata anuală a inflaţiei pe segmentul electricitate şi gaze naturale a fost, în linii mari, stabilă; schema de sprijin a continuat să limiteze transmisia evoluţiilor cotaţiilor en gros în preţurile finale.

Pieţele internaţionale ale materiilor prime s-au detensionat, într-o anumită măsură, dar efectele indirecte de-a lungul lanţului intern de producţie nu s-au epuizat.