Cum i-a convins pe fermieri Mihaela Neagu, investitorul de la Zahărul Luduș, să cultive sfeclă

Mihaela Neagu, noul investitor de la Zahărul Luduș, alături de un alt partener, a început să încheie contracte cu fermierii din Transilvania pentru sfecla de zahăr. Antreprenoarea oferă cel mare preț din ultimii ani, la care se adaugă și o subvenție substanțială, după cum a anunțat Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA” din Luduş.

Organizația este formată din aproximativ 300 de fermieri din judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Harghita, Covasna şi Braşov. Acum, salvarea fabricii depinde exclusiv de fermieri pe care Asociația îi îndeamnă să cultive din nou sfeclă de zahăr. În acest an, cultvatorii de sfeclă de zahăr primesc un sprijin cuplat pentru venit de 900 euro/ha, în timp ce ajutorul national tranzitoriu este de 180,6441 euro/ha.

Este foarte posibil, însă, ca noii investitori de la Zahărul Luduș să beneficieze și de un ajutor de stat.

„După 1 an de zile, fabrica de la Luduş a fost salvată de la demolare. Din păcate, fermierii nu au avut banii necesari achiziţionării şi cheltuielilor ulterioare. Actualii investitori, cu potenţial financiar şi idei, îşi propun să reînvie cultura sfeclei de zahăr în Transilvania. Contractarea a demarat la sfârşitul săptămânii trecute. Preţul oferit pe tona de sfecla, cel mai mare din ultimii ani, începe de la 45 de euro. De asemenea, cultura sfeclei este susţinută şi de o subvenţie substanţială, dubla fata de anii trecuţi.  Fermierii sunt încurajaţi/rugaţi să cultive sfeclă de zahăr. Acum salvarea fabricii depinde de fermieri! Să avem/producem zahăr românesc”, a transmis Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA” Luduş într-un comunicat de presă.

Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA” a încercat și ea să preia fabrica de zahăr de la Luduş, însă nu a reușit deoarece fermierii nu au putut să adune banii necesari pentru achiziţia fabricii şi pentru investiţiile necesare repornirii.

„Această tranzacţie a reprezentat salvarea unei fabrici cu peste 60 de ani de existenţă, care, de mai bine de un an, a fost închisă. De la momentul în care compania franceză Tereos şi-a anunţat intenţia de a vinde fabrica şi, mai ales, în ultimul an, când  au făcut public faptul că dacă până la sfârşitul lunii ianuarie nu vor perfecta tranzacţia atunci va fi deschisă procedura de insolvenţă a fabricii, Asociaţia a făcut demersuri susţinute de a salva fabrica. Ultimul l-a reprezentat încheierea unui Protocol cu cei doi investitori români, care a condus la salvarea fabricii de la faliment şi, totodată, va contribui la repornirea producţiei zahărului în fabrică în acest an. Ne bucurăm că putem să continuăm activitatea de cultivare a sfeclei de zahăr în zona Mureş, că salariaţii fabricii îşi vor păstra locurile de muncă  şi zahărul de la Luduş va fi din nou pe piaţa românească”, arătau fermierii grupaţi în Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA” Luduş la momentul semnării contractului la începutul lunii februarie cu cei doi investitori.

Circa 300 de fermieri din judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Harghita, Covasna şi Braşov, membri ai Asociației „BETA” Luduş cultivă anual sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de circa 7.000 – 8.000 de hectare. 

Compania franceză Tereos a anunțat în data de 1 februarie că a vândut fabrica de zahăr Luduș către doi investitori români independenți: Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, investitori în sectorul agroalimentar și al produselor alimentare de consum. 

În vremurile bune, fabrica de la Luduş producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr şi avea peste 150 de angajaţi. Mihaela Neagu este şi director general al companiei care deține fabrica de zahăr Bod. Pe lângă cele două fabrici controlate de Mihaela Neagu, în România mai există alte două fabrici deținute de grupul austriac Agrana.

Suprafețele cu sfeclă de zahăr, tot mai mici

Odată cu dispariția fabricilor de procesare, s-a redus și numărul producătorilor de sfeclă de zahăr. În 2021, România a avut o producție de 118.750 tone de zahăr din sfeclă, în condițiile în care suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr se ridica la 20.093 ha, de pe care era obținută o producție de 831 086 tone de sfeclă.

Pentru 2022, estimările se ridicau la circa 50.000 tone de zahăr din sfeclă de pe o suprafață de sfeclă contractată de 8.600 ha. Pentru a putea funcționa, numai fabrica de la Luduș ar avea nevoie de producția de pe cel puțin 5.000 ha, potrivit datelor din piață.

Până în anul 2021, zahărul obținut din sfecla de zahăr asigura aproximativ 25% din necesarul intern, în condițiile în care consum anual al României este de circa 500.000 tone zahăr pe an.

Citeste si Cine e Mihaela Neagu, Regina contractelor cu statul și a măștilor din pandemie, care a cumpărat Zahărul Luduș