Unde se produce armament în România! Statul se implică masiv și iartă companiile de datorii
Industria de armament din România a fost iertată de două ori de la plata obligațiilor față de stat. Războiul din Ucraina e o oportunitate de dezvoltare și de redeschidere a unor unități închise. Există și câteva parteneriate de succes cu companii mari din străinătate.
Industria de armament din România înseamnă Romarm, compania de stat care ale în subordine 15 filiale, câteva alte companii aflate sub controlul public dar și societăți private, care fie merg bine fie sunt în insolvență.
Industria de stat nu merge extraordinar, fiind adesea scutită prin diverse acte normative de datorii, iertată de arierate. Câteva filiale ale Romarm și doar războiul din Ucraina le-a mai scos din adormire. Ministrul Economiei, Florin Spătaru, anunță investiții, rezultate foarte bune, redeschiderea unor unități industriale. ”Vorbim de uzina de la Cugir, de Sadu, de Tohani, de Plopeni, vorbim de Dragomirești. Toate aceste investiții vor face ca România să devină un hub de furnizare pentru toate țările NATO și alte țări europene.
Repunem în funcțiune și capabilități pe care le-am avut, din lipsa comenzilor nu au mai fost utilizate, dar acum împreună cu Centrul de Cercetare Dezvoltare de la Romarm le repunem în funcțiune.”
Raportat la anul precedent, cifra de afaceri a companiei naționale Romarm a crescut de ”două până la trei ori”. În altă ordine de idei, Ministrul Economiei a mai precizat că industria de apărare va avea nevoie în viitorul apropiat personal suplimentar. ”Ăsta este obiectivul”.
Recent, Romarm a fost în atenția tuturor după ce directorul general Gabriel Țuțu a fost reținut de DNA alături de fostul selecționer al Naționalei de fotbal Victor Pițurcă. Acesta se află la conducerea companiei de stat Romarm de la sfârșitul lui 2019. Și-a început cariera la Poliția Galați, apoi s-a ocupat de paza combinatului siderurgic, pentru ca din 2003 să lucreze, timp de opt ani, la Serviciul Român de Informații.
Parteneriate de succes
Una dintre filialele Romarm și-a găsit un partener puternic din străinătate și astfel grija zilei de mâine a dispărut.
De exemplu, Uzina Mecanică București a semnat cu divizia europeană a companiei americane General Dynamics un acord de tip joint-venture pentru construirea în România a 133 de transportoare blindate Piranha 5.
Acordul a fost semnat marți, 15 martie 2022 la sediul Uzinei Mecanice București (UMB). La eveniment au participat înalți oficiali ai statului român, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Florin Spătaru, secretarul de stat Daniela Nicolescu, Alfonso Ramonet, directorul general al General Dynamics European Land Systems Mowag (GDELS Mowag), însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, David Muniz, precum și management-ul celor două companii, Mihai Rafiu (UMB) și Marinică Mîrzu (GDELS România).
Un alte exemplu de colaborare reușită avem lângă Brașov. IAR Ghimbav a semnat contractul definitiv de colaborare exclusivă pe o perioadă de 15 ani cu Airbus Helicopters pentru producţia de elicoptere H215M.
Potrivit acordului, IAR este contractor principal pentru H215M pentru orice comandă viitoare din partea Ministerului român al Apărării având ca scop înlocuirea flotei îmbătrânite.
Rateuri de răsunet
Au existat și rateuri. Compania germană Rheinmetall a semnat cu România în noiembrie 2016 un acord pentru construirea de blindate la Uzina Automecanica Moreni, dar proiectul a picat, cum de altfel au căzut toate planurile pe care nemții le-au avut în România. Nemții s-au reorientat spre Ungaria.
În anul 2019, ministrul Economiei din acea vreme, Niculae Bădălău, anunța că industria de apărare românească va fabrica o nouă armă de asalt, de ultimă generaţie, în Prahova, la UM Plopeni, în colaborare cu compania italiană Beretta. Cum demararea producției era preconizată chiar din toamna aceluiași an, pe data de 10 iunie 2019, chiar la sediul Ministerului Economiei, în cadrul unei cermonii speciale, a fost semnat și memorandumul de înțelegere între Beretta Holding și Uzina Mecanică Plopeni SA, filială a Companiei Naționale Romarm SA. Tot atunci se anunțase și faptul că partenerul italian alesese uzina din Prahova, intenția fiind ca statul român și compania Beretta să creeze o nouă societate, în care țara noastră să dețină cel mai mare procent. Fabrica urma să aibă sediul la UM Plopeni, aici fiind preconizate să fie realizate arme la standarde NATO, care să fie valorificate atât pentru piaţa internă, cât şi la export. Numai că, despre acest proiect de atunci nu s-a mai auzit nimic, și există și o explicație: până în prezent această societate nu a fost constituită.
Cum arată acum industria de armament din România
Compania de stat Romarm, deținută de Ministerul Economiei are 15 filiale. Iată-le:
1. Arsenal Reșița a fost înființată în anul 1972 pentru a produce tunuri de calibru mare și mijlociu. După 1990, fabrica s-a orientat și spre produse și servicii din domeniul civil.
2. Carfil a fost fondată în 1922 sub numele de “Fabrica de mașini și turnătorie Dumitru Voinea”, unitatea, pe lângă produse civile, și-a completat portofoliul cu producții militare începând cu anul 1936. După o serie de diverse denumiri ale fabricii, CARFIL este înregistrată ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenții în data de 30 iunie 1969.
În 2001, Carfil a fost reorganizată ca filială a Companiei Naționale ROMARM.
În anul 2005 începe producția de armament și muniție compatibilă cu cerințele NATO. De asemenea, din 2006, Carfil dezvoltă activitatea de prestări servicii de service și mentenanță pentru armament în zonele de menținere a păcii.
3. În 1955, pe platforma Otopeni, a fost înființat atelierul de reparații, armament și artilerie antiaeriană. În anii care au urmat, atelierul a dezvoltat mai multe produse și servicii, inclusiv fabricarea și reparația de rachete. În anii `80, Electromecanica Ploiești era singurul producător de rachete din România.
Din 2001, Electromecanica Ploiești este filială a Companiei Naționale ROMARM.
Producția fabricii Electromecanica Ploiești este axată pe tehnică de rachete tip blindate, geniu și artilerie. Echipamentele realizate au în pricipal destinație militară, precum rachetele anti-tanc, rachetele aer-sol, rachete AA dirijate radio, și parțial civilă, gen rachetele antigrindină.
4. Producția de pulberi la Făgăraș a început în anul 1939. Între 1991 și 2000 a existat o retehnologizare pentru mai multe linii de producție a explozibilor de mare putere. De asemenea, în 2000 a intrat în funcțiune o instalație de nitrare unde poate fi produs TNT.
Fabrica de Pulberi Făgăraș funcționează sub acest nume din 2006, după desprinderea de Uzina de Produse Speciale Făgăraș.
Din 2001, fabrica este filială a Companiei Naționale ROMARM.
Fabrica de Pulberi Făgăraș este singurul producător de explozibili și propulsoare solide din România.
5. Cugir: Istoria uzinei datează din 1799, în timpul Imperiului Austro-Ungar, când la Cugir au fost fondate primele ateliere de fabricare a oțelului, fiind unele dintre primele fabrici melalurgice din Transilvania.
Expansiunea uzinei a început în 1926, prin construcția de noi linii de producție. Războiul a dus la militarizarea fabricii, care la vremea respectivă, era condusă de specialiști în producerea de arme moderne. Părți și ansambluri pentru tehnica de artilerie au fost produse în colaborare cu compania londoneză „Vickers Armstrong Ltd.”. Preluarea de către firma cehoslovacă „Zbrojowka-Brno” a dus la un redesign al producției pentru arme de infanterie și muniție, bazate pe licențe de documentare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiunile uzinei sunt preluate de concernul german „Herman Goring” .
Uzinele Cugir au produs primul pistol mitralieră românesc – Parabellum, tipul “Orita”, calibru de 9mm.
În anul 2004, din SC Uzina Mecanică Cugir SA s-a divizat SC Fabrica de Arme Cugir SA, care este, de asemenea, filială a Companiei Naționale ROMARM.
6. În anul 1923 a fost fondată în Brașov o companie româno – austriacă, numită Farola, care fabrica sârma, table și cabluri din cupru pentru motoarele utilajelor căilor ferate. În 1935, s-a înfiinţat Metrom SAS – prima fabrică metalurgică din România. Câțiva ani mai târziu, în 1948, FAROLA și METROM SAR au fost reunite sub un nou nume – Fabrica METROM Brașov.
Din 2000, SC Metrom SA este filială a Companiei Naționale ROMARM.
METROM S.A. este unic producator în România de tablă de cupru, bandă de cupru și bandă de alamă ca produse civile. Produsele militare fabricate din cupru sunt componente de muniție pentru armament, tip degetare pentru muniția mică de infanterie, discuri și rondele pentru muniția de artilerie.
7. Fondată în 1968 sub numele de IAM, Uzina Automecanică Moreni este singura fabrică din România care produce transportoare blindate.
De-a lungul anilor, Uzina Automecanică Moreni a produs transportoare blindate amfibii pe roți, cu tracțiune 4×4, 6×6 și 8×8, printre care amfibiul blindat SAUR 1 si SAUR 2, precum și transportorul Zimbru.
Din 2001, fabrica este o filială a Companiei Naționale ROMARM.
8. Istoria fabricii a început înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, când statul român a decis să construiască o fabrica de armament. În 1936, Ministerul Înzestrării Armatei a desemnat o firmă germană să proiecteze și să construiască o fabrică pentru producerea de pulberi fără fum. Un an mai târziu, un decret regal a stabilit locația și statutul legal pentru începerea lucrărilor, care au fost oprite în 1942, din cauza războiului.
Decretul nr. 2849 din 23 august 1949 numește platforma Fabricile Ucea, iar lucrările reîncep.
În primă fază, erau realizate doar produse speciale, dar, în timp, au fost asimilate noi produse chimice. În 1991, guvernul a decis să separe produsele speciale de restul fabricii și au transformat această parte într-o filială a Rompiro Făgăraș.
În prezent, fabrica de produse speciale poartă numele de Pirochim Victoria și este filială a Companiei Naționale ROMARM.
9. Uzina Mecanică Plopeni a fost fondată în 1937, când guvernul român și Regia Autonomă a Întreprinderilor Miniere și Metalurgice ale Statului din Ardeal au semnat un contract de construcție a unei uzine care să producă muniție și artilerie de război. Primul nume al fabricii a fost Uzina Mărgineanca, iar productia de muniție a început în anul 1941.
În 1947, uzina devine societate anonimă în cadrul Departamentului Întreprinderilor Metalurgice ale Statului.
În 2000, după o serie de reorganizări și redenumiri, Uzina Mecanică Plopeni primește personalitate juridică și devine filială a Companiei Naționale ROMARM.
Uzina Mecanică Plopeni fabrică muniție pe diferite calibre, de tip exploziv, trasor și perforant incediar trasor.
10. Uzina Tohan a fost fondată în 1938, ca parte a Grupului industrial Malaxa, una dintre cele mai importante companii din perioada interbelică. Între 1949 și 1990, fabrica s-a numit Uzina 6 Martie Zărnești, iar în 1990 și-a schimbat denumirea în Uzina Mecanică Tohan Zărnești.
Tohan produce unele dintre cele mai căutate articole militare, precum: lovituri reactive de 122 mm (ogivele și focoasele asociate), muniție pentru artilerie (lovitura de atilerie 122 mm de diferite tipuri), lovituri cu bombe de iluminare și focoasele asociate, lovituri cu bombe fumigene și de mascare, grenade și elemente pirotehnice.
Suplimentar, compania realizează operații de dezmembrare, delaborare și distrugere ale următoarelor componente; lovituri de artilerie, lovituri reactive, lovituri cu bombă de iluminare, bombe explozive, focoase, torțe, aparate de aprindere, șurub port amorsă SPA și amorse electrice.
Din 2001, Uzina Mecanică Tohan este filială a Companiei Naționale ROMARM.
Pe 5 noiembrie 1938 a fost înființată Întreprinderea Chimică și Mecanică Mija, într-un context economic și politic care impunea schimbări majore în industria românească.
Printre fondatori se numără Prof. Dr. Elie Carafoli, inginer aviatic, membru al Academiei Române, considerat a fi printre primii pioneri în aerodinamică.
Profilul fabricii era îndreptat în special spre producerea de bombe aviatice de 50kg, 100kg și 225 kg, plăci de mine antitanc pentru avioane, arme, echimpament de fum, toate pentru scopuri militare. Posibilitățile tehnologice au oferit oportunitatea de a dezvolta diferite produse și construcții mecanice, astfel că uzina oferă atât soluții militare, cât și civile.
11. Începând cu 2001, Uzina Mecanică Mija funcționează ca filială a Companiei Naționale ROMARM.
Uzina Mecanică Mija fabrică produse pentru uz militar, precum lovituri antitanc, lovituri explozive, grenade militare, dar și produse pentru menținerea ordinii publice, tip grenade acustice sau grenade fumigene.
Uzina Mecanică Mija oferă servicii de delaborare pentru:
- lovituri antitanc
- grenade ofensive, defensive, multifuncționale, iritant-lacrimogene
- cartușe calibru 38 mm iritant lacrimogene CC38-FL
- cartușe reactive calibru 26 mm de semnalizare
- cartușe reactive calibru 26 mm de iluminare.
Serviciile de demilitarizare pot fi de asemenea efectuate în cadrul uzinei Mija, în condiții de siguranță, pentru următoarele categorii:
- armament de infanterie
- transportoare blindate
- armament de artilerie
- tancuri
- mitraliere antiaeriene.
12. Fondată în 1939, Uzina Mecanică Sadu a funcționat, încă de la început, ca fabrică de muniție de infanterie. După al Doilea Război Mondial, a fost începută producția de muniție de calibru tip “Est”, uzina devenind în scurt timp o componentă importantă a industriei de apărare și un producător de marcă, apreciat atât pe plan intern, cât și pe piețele externe.
La începutul anilor `70, a fost construită o nouă platformă industrială (Sadu II), destinată fabricației de armament de infanterie, în special pistoale mitralieră tip Kalashnikov, amorse și dispozitive de inițiere pentru diversele tipuri de muniție fabricate în România, precum și capse detonante, atât pentru aplicații miniere, cât și de armament.
După anul 1989, datorită politicii statului român de integrare în structurile Euro-Atlantice, uzina a intrat într-un lung proces de reorganizare și restructurare. De asemenea, prin investiții majore în domeniul producției de muniție, care au constat în achiziționarea de mașini automate de ultimă generație, au crescut capacitatea de producție și în același timp, s-a diversificat gama de produse prin includerea unor calibre specifice NATO.
Din anul 2002, Uzina Mecanică Sadu este înregistrată ca societate comercială filială a Companiei Naționale ROMARM.
13. Uzina Mecanică București a fost înființată în anul 1978, în calitate de uzină anexă a Fabricii “23 August” București, sub titulatura “Fabrica de Mașini Grele Speciale”.
În decembrie 1990, a primit denumirea de “Uzina Mecanică București”, fiind preluată de Ministerul Apărării Naționale, ca unitate componentă a Grupului Industrial al Armatei – Regie Autonomă. După 10 ani, uzina trece sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor și este redenumită S.C. „ARSENAL” S.A. – Sucursala București.
În anul 2001, în urma reorganizării industriei de apărare, unitatea revine la denumirea “Uzina Mecanică București (UMB)” și este filială a Companiei Naționale ROMARM.
Istoria uzinei datează din 1799, în timpul Imperiului Austro-Ungar, când la Cugir au fost construite ateliere de fabricare a oțelului, fiind unele dintre primele fabrici melalurgice din Transilvania.
Expansiunea uzinei a început în 1926, prin construcția de noi linii de producție. Razboiul a dus la militarizarea fabricii care, la vremea respectivă, era condusă de specialiști în producerea de arme moderne. Părți și ansambluri pentru tehnică de artilerie au fost produse în colaborare cu compania londoneză „Vickers Armstrong Ltd.”. Preluarea de către firma cehoslovacă „Zbrojowka-Brno” a dus la un redesign al producției pentru arme de infanterie și muniție, bazate pe licențe de documentare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiunile uzinei sunt preluate de concernul german „Herman Goring” .
Uzinele Cugir au produs primul pistol mitralieră românesc – Parabellum, tipul “Orita”, calibru de 9mm.
14. Din 2001, Uzina Mecanică Cugir este filială a Companiei Naționale ROMARM.
UM Cugir fabrică produse pentru uz militar, precum muniție tip NATO, pistoale, mitraliere, turn de board și încărcătoare.
În anul 2004, din SC Uzina Mecanică Cugir SA s-a divizat SC Fabrica de Arme Cugir SA.
15. Uzina de Produse Speciale Dragomirești a fost înființată în 1981.
UPS Dragomirești este specializată în producția muniției de artilerie, în operații L.A.P. și în producerea de “Compozitie B” pentru o gamă largă de produse, folosind echipament din import și linii tehnologice de producție BOFORS și OERLIKON – CONTRAVES.
Printre produsele de nișă fabricate la UPS Dragomirești amintim: muniții pentru artilerie, bombe de aviatie, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție.
Din 2001, UPS Dragomirești este filială a Companiei Naționale ROMARM.
Acuzele lui Năsui
Pe vremea când era ministru al Economiei, Claudiu Năsui a vorbit pe lardg despre situaia din industria de apărare. Prezent în cadrul unui interviu acordat la DC News TV, Năsui a spus că firmele de stat din industria armamentului nu au ajuns în insolvență și faliment deoarece au beneficiat de legi care le protejau.
„Companiile din industria de apărare nu au ajuns în insolvență sau în faliment pentru că au beneficiat de niște legi care le-au apărat de acest lucru. Dar dacă ne uităm la ele sunt pierderi an de an și datorii colosale, mai ales la bugetul de stat. Știți ce se întâmplă cu orice antreprenor care începe să aibă datorii la stat? Popriri, executări silite. E închis”, a precizat Năsui.
Acesta a spus că nu doar că unele din aceste companii de stat din industria de apărare acumulează datorii colosale, dar statul vine ulterior și le șterge. Iar acest proces se repetă constant. Năsui a adus acuze extrem de grave celor care au condus aceste companii, precizând că s-au înstrăinat active pe aproape nimic și s-au cheltuit fonduri pentru ca firme apropiate acestora să câștige.
„Aceste companii au acumulat și acumulează datorii. Lor în trecut li s-au mai șters datoriile. Cei care le-au condus au avut o inventivitate foarte mare prin modul în care le-au căpușat. Sunt cuvinte grele, dar aceasta e realitatea. Au înstrăinat active pe aproape nimic, au cheltuit fondurile aiurea pentru niște firme care le erau apropiate. Au creat aceste datorii după care venea statul și le ștergea din urmă, proces care se repeta. Acest lucru trebuie să se termine”, a transmis Năsui.
Fostul ministru a făcut referiri și la administratorii speciali care conduceau aceste companii alături de Consiliul de Administrație. Aceștia aveau rolul de a privatiza companiile de apărare de stat în baza unei legi adoptate în 2002. La aproape două decenii de la acel moment, companiile respective sunt imposibil de privatizat.
„Da, într-adevăr, am intrat cu putere în ele. Am desființat niște funcții care se numeau de „administratori speciali pentru privatizare”. E o lege dată în 2002, uitându-ne la nota de fundamentare și justificare, legea era făcută pentru accelerarea privatizării. Ideea era să privatizăm aceste companii iar pentru acest lucru, pe lângă Consiliul de Administrație să fie un administrator special care să pregătească privatizarea. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat 20 de ani mai târziu vedem că oamenii aceștia nu au făcut decât să câștige salarii foarte decente de 19.000 de lei pe lună iar companiile care poate la momentul 2002 erau privatizabile, acum e cât se poate de clar că nu sunt”, a concluzionat Năsui.
Iertate de datorii
Zece companii din industria apărării au fi scutite de plata obligațiilor fiscale în cuantum total de 106,195 milioane de lei, conform unui act normativ al Cabinetului Ciucă. Proiectul de act normativ vizează numai operatorii economici cu capital integral de stat din industria națională de apărare care sunt de interes strategic pentru statul român şi desfășoară activități necesare realizării de produse militare, sensibile și strategice și/sau serviciile aferente acestora, prevăzuţi în anexa la prezenta ordonanță de urgență. În anexa proiectului figurează următoarele societăți: Uzina Mecanică București, UM Plopeni, UM Moreni, Metrom, Tohan S, Fabrica de Pulberi Făgăraș, Pirochim Victoria, UM Sadu, Carfil SA, Fabrica de Arme Cugir.
Acești agenți economici se încadrează în categoria principalilor furnizori de armament, muniţie şi material de război pentru Forţele Sistemului Naţionale de Apărare (FSNA). Obiectivul principal al acestora este satisfacerea necesităților de înzestrare ale instituțiilor din cadrul FSNA, pe timp de pace, la instituirea stărilor de asediu, de urgență, de mobilizare sau de război, ținând seama de interesul național și de angajamentele guvernamentale asumate în relația cu structurile NATO și ale UE.
De asemenea, datoriile restante ale companiilor din industria de apărare deținute de stat au fost diminuate, conform unei OUG elaborată de Ministerul Energiei. Pe listă sunt zece societăți – Uzina Mecanică București, UM Plopeni, Automecanica Moreni, Metrom, Tohan SA, Fabrica de Pulberi Făgăraș, Pirochim Victoria, UM Sadu, Carfil, Fabrica de Arme Cugir -, iar suma totală scutită este de 121,11 milioane de lei. ”Scopul principal este acela de a lua, cu celeritate, toate măsurile necesare redresării activităţii operatorilor economici cu capital integral de stat din punct de vedere economico-financiar, al eficientizării şi dezvoltării pe termen mediu şi lung a acestora.
Nereguli găsite de Curtea de Conturi la Romarm
Modul de administrare a patrimoniului CN Romarm SA, societate deținută de Ministerul Economiei, nu este în concordanță, sub toate aspectele semnificative, cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și nu se respectă, sub toate aspectele principiile legalității, regularității și economicității, gradul de răspândire în activitatea entității verificate a cazurilor de neconformitate a obiectivelor specifice cu criteriile de audit este mediu, se arată într-un raport al Curții de Conturi.
S-a constatat nerealizarea de venituri din închirierea de bunuri imobile, în valoare totală de 263 mii euro (fără TVA), din care, pentru venituri în valoare de 155 mii euro (fără TVA), CN Romarm SA nu a întreprins măsuri în vederea recuperării lor. În fapt, CN Romarm SA, în temeiul HG nr. 952/2001 pentru modificarea și completarea HG nr. 979/2000 privind înființarea Companiei Naționale Romarm SA prin fuziunea Societății Naționale Romarm SA cu Regia Autonomă Arsenalul Armatei, prin Adendumul nr. 5/2002, a preluat toate drepturile și obligațiile care decurg din Contractul de închiriere nr. 1/1997 având ca obiect închirierea unui imobil și a terenului aferent acestuia în suprafață de 240 mp, situat în București, pe o perioada de 49 de ani. În legătură cu acest contract s-a constatat că, fără respectarea Statutului CN Romarm, respectiv fără avizul prealabil al Consiliului de Administrație și aprobarea Adunării Generale a Acționarilor, au fost încheiate acte adiționale, prin care au fost aduse modificări majore Contractului de închiriere nr. 1/1997, precum și contracte de novație.
CN Romarm SA nu a urmărit reîntregirea patrimoniului cu suprafața de 520 mp clădire și cele două locuri de parcare, la care a renunțat locatarul, prin act adițional, începând cu 1.02.2011. Fără a face dovada reîntregirii patrimoniului cu suprafața de 520 mp clădire și două locuri de parcare, precum și a utilizării acestora pentru activitatea sa, în perioada 2011-2018, pentru spațiul închiriat în baza Contractului nr. 1/1997, CN Romarm SA a încasat în mod nejustificat o chirie diminuată pentru aceste suprafețe.
Nici prevederile legale privind efectuarea inventarierii patrimoniului nu au fost respectate în totalitate, întrucât nu au fost înscrise în liste de inventariere distincte, clădirea Pavilion H-administrativ în suprafață de 1500 mp și terenul betonat și împrejmuit în suprafață de 353 mp, închiriate unei terțe persoane și nici nu s-a solicitat confirmarea suprafețelor închiriate de către chiriaș și utilizate de aceasta prin închiriere.
Alte companii de stat
Romaero SA este o companie din România cu capital majoritar de stat, care activează în industria aerospațială. Acționarul majoritar al companiei este Ministerul Economiei, cu 51,90% din capital, în timp ce SIF Muntenia (SIF4) are o participație de 25,85%, iar Fondul Proprietatea controlează 21% din acțiuni
Serviciile sale includ întreținerea aeronavelor, producție, fabricarea de arme, precum consultanță și management. Compania este implicată în fabricarea de uși marfă și chituri pentru ATP, coada de asamblare pentru boom-ul A109 Agusta de alimentare, piei de scule și a nervurilor centru mai mici pentru Airbus A380, piei de scule si piese de detaliu pentru MRA4 Nimrod, piese de detaliu pentru A330/340, marginea conducătoare piei de lustruit pentru B767 și B777, precum și piese și componente pentru Hawker, printre altele.
Romtehnica este o structură in coordonarea Ministerului Apărării care prestează servicii de import și de export pentru instituție și pentru altele care acționează în domeniul apărării naționale. Compania derulează cele mai multe din operațiunile de import-export de armament din România.
Romtehnica a fost înființată de Ministerul Apărării în 2001, și este specializată în intermedieri în comerțul cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane.
Uzina Mecanică Filiași este o fabrică de armament din România. În iunie 2009, societatea se afla în pragul insolvenței, având datorii de 840.000 de euro către stat și alte restanțe către creditori privați. Tot în iunie 2009, societatea și-a mutat sediul social în București. În septembrie 2010, MEC, reprezentat prin OPSPI a reziliat contractul de privatizare al societății
Companii private
SC Aeroteh SA este o companie producătoare de tehnologie aerospațială și militară din România. A fost înființată după 1991 prin desprinderea din cadrul societății Turbomecanica. Pachetul majoritar de acțiuni este deținut de Dumitru Bănuț, care deține o participație de 58,75%.
Condor este o companie care este singurul producător de parașute din România. A fost înființată în anul 1930, având ca obiect de activitate construcția de aerostate și repararea de parașute. Implicarea României în cel de-al Doilea Razboi Mondial a adus cu sine extinderea activității fabricii, Condor asigurând necesarul de echipamente pentru aviația română, producând și parașute sub licența firmei „IRVIN”, din Marea Britanie. În anul 1948, întreprinderea a fost naționalizată. A fost transformată în societate pe acțiuni în anul 1990.
Întreprinderea Optică Română (IOR) București este o companie producătoare de aparatură optică din România. A fost înființată în 1936 și este singura societate autohtonă cu tradiție în proiectarea și realizarea de aparatură opto-mecanică. În 1941, a fost militarizată și a lucrat cu precădere pentru armată. După 1949, aici s-au produs primele lentile de ochelari, în 1951 a fost realizat primul microscop didactic, iar în 1954 – primul aparat foto. Aparatul s-a numit „Optior”, dar din 1965, i s-a schimbat numele în „Orizont Amator”
Compania este controlată de AAAS, cu 86,7% din acțiuni, un alt acționar important fiind SIF Muntenia, cu un pachet de 7,87% din titluri.
MFA (Mechanical Factory for Armament) Mizil este o fabrică de armament din România. Compania este specializată în repararea blindatelor, dar de asemenea și produce mașini de luptă. Până în 1990 compania a realizat produse performante de concepție est-europeană, fiind în același timp și cel mai important producător român de mașini de luptă pe șenile (de concepție românească) – ca de exemplu tancurile românești TR 580, șasiul pentru tancul TR-800 sau obuzierul autopropulsat de calibru 122mm Model 1989. Începând cu anul 1996, MFA Mizil a devenit unul dintre partenerii de bază ai Armatei Române pentru produse militare moderne, cum ar fi Mașina Modernizată de Luptă a Infanteriei – MLI-84M. Acesta este un vehicul șenilat blindat autopropulsat, realizat în colaborare cu companii internaționale din industrie, ca EADS, Caterpillar, Rheinmetall și altele.
De la sfârșitul anului 2003, societatea și-a diversificat activitatea, intrând și pe piața produselor de utilizare civilă, având în portofoliu următoarele produse și servicii: – fabricația de subansambluri și piese de schimb pentru mașini și echipamente speciale; – reparații motoare Wolla; – prelucrări metalice; – confecții și construcții metalice: hale industriale, show-room-uri, garaje metalice, remorci auto cu sisteme de basculare, containere auto, fișete și dulapuri metalice, diverse construcții metalice prelucrate; – reparații utilaje speciale pentru minerit, foraje, amenajări funciare.
MFA Mizil a făcut parte până în 2001, ca subunitate, din cadrul Regia Autonomă Arsenalul Armatei, iar din 2001, fabrica a avut statutul de sucursală în cadrul Companiei Naționale ROMARM – până în 2002 când MFA Mizil a devenit societate independentă cu capital majoritar de stat.[6] În anul 2003, MFA Mizil a fost privatizată, pachetul de 100% acțiuni fiind cumpărat de Asociația Salariaților.
Sparomex este o companie producătoare de explozibili și hidrogel din orașul Victoria, România. Compania deține o instalație de tip ANFO, care produce explozibili pe bază de azotat de amoniu și motorină. Sparomex a fost înființată în anul 2005, iar acționarii sunt Pirochim Victoria cu 20% din acțiuni, și un investitor spaniol cu 80% din acțiuni.
Uzina Mecanică Drăgășani (UM Drăgășani) este o fabrică de armament din România. Compania produce cartușe de mitralieră. În mai2004, Gigi Becali, împreună cu Asociația Salariaților de la Uzina Mecanica Drăgășani au cumpărat pachetul integral de acțiuni al fabricii, valoarea tranzacției fiind de circa 13,9 milioane lei. Suma includea prețul pentru pachetul de acțiuni, investițiile prevăzute pentru dezvoltarea societății în următorii cinci ani, investiții de mediu și capital de lucru.