Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei. Cum protejăm locuințele de spiritele rele

Creștinii sărbătoresc pe 30 noiembrie ziua Sfântului Andrei. Este o zi specială pentru români, în contextul în care Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul României. Totodată, această sărbătoare este urmată de multe tradiții, obiceiuri și superstiții.

În noaptea de Sfântul Andrei, potrivit tradiției, hotarul dintre cele văzute şi nevăzute dispare, motiv pentru care este considerat momentul propice pentru unele practici de prospectare a viitorului. De altfel, se spune că în noaptea de 29-30 noiembrie lucrurile malefice și cele benefice se îmbină.

Conform vechilor superstiții, în această noapte umblă strigoii să fure mana vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor. Strigoii, spirite ale celor decedați care nu au mai ajuns pe tărâmul de dincolo, devin periculoși, distrugători și aduc nefericire, boli și calamități.

Usturoiul ne protejează de „strigoi”

Se spune că usturoiul ne protejează de strigoi, astfel că, în multe locuințe, gospodinele atârnă usturoi zdrobit la geamuri, la uși, la porți, dar și în cotețele animalelor.

Acest usturoi zdrobit va fi păstrat de-a lungul anului și va fi folosit ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului.

Usturiul folosit pentru protejarea locuinței, se duce ulterior la biserică pentru a fi sfințit și se păstrează apoi la icoana Sf Andrei.

Obiseiuri și tradiții în noaptea Sf Andrei

De asemenea, ca mijloace de protecție față de strigoi, românii mai folosesc și firimituri de pâine împrăștiate în curte, pentru ca duhurile să nu intre în casa după mâncare, și candele aprinse lângă icoane.

Totodată, animalelor din gospodărie li se pune busuioc sfințit în hrană și agheasmă în apă.

Un alt obicei pe care îl au românii în noaptea Sfântului Andrei este de a aduce în locuință crenguțe de vișin, pe care le pun în apă, iar dacă aceste crengi înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.

Un alt obicei este de a semăna grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe lăsate în pod până la Crăciun: cele stricate sunt semn de lună ploioasă, iar cele încolțite semn de bogăție.

De ce se pune busuioc sub pernă în noaptea Sfântului Andrei

Fetele care vor să afle cine este bărbatul cu care se vor mărita își vor ascunde sub pernă busuioc sfințit, astfel încât chipul ursitului să le apară în vis.

Se mai spune că ursitul se poate vedea și dacă fata se așază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

De asemenea, vremea din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna. Dacă afară va fi senin și cald, vom avea o iarnă ușoară. În schimb, un cer întunecat, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Mitul lupului vârcolac

Fiindcă Sfântul Apostol Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, se spune că în noaptea de 29-30 noiembrie, lupii încep să vorbească, își pot mișca gâtul și devin mai sprinteni. Dacă oamenii îi aud, vor afla secrete îngrozitoare.

Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

Pelerinajul de Sfântul Andrei nu va avea loc în 2020

Sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre cele două mari praznice din timpul Postului Crăciunului, iar cu această ocazie, credincioșii care țin post, au dezlegare la pește și vin.

De menționat faptul că ziua de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, este motiv de sărbătoare pentru sute de mii de români care poartă numele de Andrei, Andreea și alte derivate.

De asemenea, în fiecare an, la Peștera Sf Andrei din județul Constanța, mii de credincioși mergeau în pelerinaj. Anul acesta, din cauza pandemiei, pelerinajul a fost interzis, iar acest lucru a dus la izbucnirea unui scandal de proporții.

ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a cerut în instanță ridicarea restricțiilor pentru a se putea organiza pelerinajul, dar judecătorii de la Tribunalul Constanța au respins acțiunea și au decis că pelerinajul de Sfântul Andrei nu va avea loc.