Agricultor Călărași: Noi, fermierii, și familiile noastre vrem să știm de mâine încolo de ce ne apucăm

După un an 2022 extrem de dificil din cauza secetei, dar și a războiului din Ucraina care i-a afectat nu doar pe fermierii din România rămași cu stocuri imense de cereale în depozite, ci și pe cei din statele vecine, acum și Planul Național Strategic (PNS) se anunță o mare provocare pentru agribusiness-ul românesc.

De altfel, în ultima vreme tot mai multă lume își exprimă îngrijorarea față de modul în care Comisia Europeană a gândit politica agricolă comună pentru următorii ani. Mai mult, sunt și voci care cer modificarea PNS, în conformitate cu realitățile actuale.

“Noul PNS nu cred că se mai potrivește conjuncturii de astăzi. Ce facem cu terenul pârloagă, că nu știm. Avem probleme, noi fermierii și familiile noastre vrem să știm de mâine încolo de ce ne apucăm, abandonăm terenurile, zootehnia… Vrem să funcționăm, UE ne-a dat bani să ne dezvoltăm, am sărit niște etape din 2007 în România și am ajuns unde suntem acum”, a declarat Alexandru Baciu, un cunoscut fermier din județul  Călărași, care este și vicepreședinte LAPAR, la Agri Trade Summit.

Printre prevederile cele mai controversate din PNS se află obligativitatea impusă fermierilor ca 10% din terenurile exploatației să rămână pârloagă, agricultorii urmând să primească o subvenție compensatorie. Nu este, însă, singura prevedere cu care fermierii nu sunt de acord.

Citeste si Decizia MADR care nu ține cont de Bruxelles. Ce se întâmplă cu tratamentele semințelor, în acest an

Alexandru Baciu administrează peste 2.000 hectare de teren agricol și are în ferme peste 1.000 de vaci de lapte și de carne. De asemenea, mai deține un abator propriu, magazine, precum si un restaurant deschis in Capitală.

Țărănimea, o clasă dispărută

Alexandru Baciu a mai vorbit și despre situația jalnică în care se află multe dintre satele românești, care nu au cu ce să îi atragă pe tineri, inclusiv pe cei din diaspora, cei la care a făcut referire Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, în intervenția online la eveniment.

“Tănănimea, clasa socială nu mai există astăzi, sunt sate unde nu mai vedeți decât pancarta la intrare și la ieșire. Cum să vină tânărul în satul respectiv, când nu avem nicio condiție, nu are canalizare, toaletă, nu are cinematograf, cofetărie. Dacă are copii, ce face? …. Îl trimitem tot la oras și îi spunem să vină să lucreze la țară și îl numim tânăr fermier”, a mai precizat Baciu.

El le-a dat și un răspuns celor care spun că așa-zișii mari fermieri, cei care lucrează suprafețe mari, au distrus satul românesc

„Nu este adevărat și v-o spune un om care are 120 de oameni angajați numai din mediul rural. Deci nu noi am distrus satul românesc. Nu marii fermieri au distrus satul românesc, marii fermieri ajută satul românesc„, a mai afirmat Alexandru Baciu.

Romanian Agri Trade Summit, eveniment organizat, miercuri, la Bucureşti a reunit peste 400 de specialişti din 13 ţări, fermieri, traderi, precum și autorități.

Citeste si China, o piață interzisă pentru producătorii români de porumb