De ce mașinile cu GPL nu sunt considerate prietenoase cu mediul

Mașinile care funcționează cu benzină și GPL (Gaz Petrolier Lichefiat) pot reprezenta una dintre soluțiile la reducerea poluării din marile aglomerări urbane.

Deși aproape nimeni nu spune asta, un automobil pe GPL poluează mai puțin decât unul pe motorină sau benzină. Ba chiar sunt studii făcute în Germania care certifică faptul că acest tip de combustibil se luptă de la egal la egal cu propulsia electrică, la capitolul ecologie.

Evident, principalul avantaj al gazului îl reprezintă prețul per litru, la jumătate față de benzină și motorină. La momentul redactării acestui material, un litru de GPL costa între 4 lei și 4,15 lei litrul. Dezavantajul major este achiziția sistemului, care, în funcție de modelul mașinii și al motorizării, are prețuri cuprinse între 2.800 și aproape 10.000 de lei.

Evident, pentru ca o astfel de investiție să devină rentabilă, este musai ca posesorul să parcurgă un număr destul de mare de kilometri anual. Acesta este și motivul pentru care toate taxiurile au montate astfel de sisteme de alimentare.

Procesul de ardere la GPL este mai curat

În ceea ce privește gradul de poluare, mulți consideră că GPL-ul este la fel ca benzina și motorina, dar e o teorie falsă și aberantă. GPL înseamnă gaz petrolier lichefiat și procesul său de ardere este diferit, mult mai curat decât al celorlalți carburanți din combustibili fosili.

GPL-ul este un amestec egal sau inegal de butan și metan, gaze care nu contribuie la efectul de seră asupra mediului înconjurător. Gazul petrolier lichefiat nu conține substanțe poluante periculoase ca benzenul, sulful sau plumbul și arde complet.

În urma combustiei, automobilul tău va emite doar dioxid de carbon (CO2), un gaz necesar supraviețuirii plantelor. Prin urmare, GPL-ul este carburantul cel mai prietenos cu mediul, dintre cele de proveniență neregenerabilă. În cifre, gazul petrolier lichefiat poluează cu 15% mai puțin decât benzina.

Totodată, instalația de GPL nu-ți distruge motorul, dimpotrivă, îi prelungește durata de viață tocmai datorită compușilor organici ai gazului lichefiat și ai arderii sale curate, în urma căreia nu rezultă acele reziduuri care se depun în motor. Asta înseamnă că și uleiul de motor se va păstra curat mult mai mult timp și va efectua o ungere mai corectă a motorului.

Performanțele mașinii tale rămân aceleași ca atunci când ai circula cu benzină sau motorină. În plus, există posibilitatea de a utiliza ambele tipuri de carburant.

De ce statul se comportă ca de obicei și nu face nimic

Principiul „poluatorul plătește” nu se aplică și proprietarilor de mașini alimentate cu GPL. Ei poluează mai puțin, dar plătesc la fel ca și ceilalți

În ciuda faptului că în numeroase state europene (și nu numai), folosirea gazului petrolier lichefiat (GPL) este stimulată prin diverse măsuri și înlesniri fiscale, în România acest carburant, mult mai puțin poluant decât benzina și motorina, este ignorat aproape total de guvern.

Această în ciuda faptului că mai toate guvernele, de la cel condus de Călin Popescu Tăriceanu încoace, au motivat introducerea taxei auto (sub multele ei denumiri) prin aceea că trebuie stimulată folosirea mașinilor care poluează mai puțin.

Deși mașinile alimentate cu GPL poluează mai puțîn, folosirea lor nu este stimulată ori încurajată în niciun fel de legislația națională românească. Prin urmare, dacă noul guvern dorește aplicarea practică a principiului “poluatorul plătește”, ar fi timpul să țină cont de acest adevăr simplu, demonstrat științific: o mașină alimentată cu GPL poluează mai puțîn decât una identică, alimentată cu benzină sau motorină.

CNG – un carburant alternativ

Gazul Natural Comprimat este altceva față de GPL, deși mulți români le confundă. CNG este cel mai prietenos cu mediul dintre toți combustibilii fosili. Gazele de eșapament ale motoarelor cu gaz natural nu conțin poluanți dăunători sau cancerigeni.

Are arderea cea mai curată, ceea ce înseamnă că după combustie emite cele mai puține particule – cu până la 95% mai puțin decât în cazul carburanților tradiționali. Un exemplu este este utilizarea lui la aragaz: dacă în urma arderii ar rezulta fum, am avea cu toții tavanul și pereții din bucătării plini de funingine. Este cunoscut că particulele (fumul) sunt emisiile cele mai nocive pentru sănătatea oamenilor, astfel că CNG este ideal pentru utilizarea în transportul în comun, pentru îmbunătățirea dramatică a calității aerului în aglomerările urbane.

Arderea mai curată a CNG duce la un avantaj ecologic indirect, respectiv prelungește în general durata de viață a motoarelor pe CNG, reducând astfel resursele necesare producerii de noi motoare. Acest lucru se întâmplă fără compromisuri asupra eficienței energetice, aceasta fiind similară benzinei și motorinei (cifra octanică la gaz natural este de 130, față de benzina premium, care are 91)

Emisiile de gaze cu efect de seră

Gazul natural conține mai puțin carbon decât carburanții tradiționali, emițând, deci, mai puțin CO2 – cu 25-30% mai puțin la autoturisme și vehicule comerciale ușoare și cu 10-20% mai puțin la vehicule grele (potențialul este mai mare – de încă 10-20% – și va fi atins prin aplicarea injecției directe și a ratelor mai mari de compresie).

Pe viitor, pe măsură ce biogazul și gazul sintetic din surse regenerabile vor deveni disponibile și în România, acestea vor putea fi amestecat în gazul natural utilizat la obținerea CNG, se vor reduce emisiile de CO2 încă și mai mult (cu până 95%).

Oxizii de azot (NOx) emiși sunt cu până la 70% mai reduși față de standardele europene foarte stricte pentru camioane grele (Euro VI).

Practic nu există emisii poluante și de gaze cu efect de seră în timpul realimentării autovehiculelor (datorită circuitului de gaz complet controlat).

La vehiculele pe CNG emisiile de monoxid de carbon (CO) sunt si ele diminuate cu 85% față de carburanții clasici.

Poluarea fonică

Motoarele pe metan reduc poluarea fonică cu cca 50% – 90% față de motoarele cu combustie internă cu carburanți tradiționali.

Compresoarele de gaz natural existente în stații nu au nici un impact negativ din punct de vedere fonic, ele fiind antifonate la standardele europene și fiind oricum la o distanță normată față de celelalte obiective din stație și vecinătăți.

Poluarea olfactivă

În comparație cu autovehiculele alimentate cu benzină și gazolină, cele pe CNG produc și semnificativ mai puține mirosuri.

Poluarea mediului înconjurător

Pentru că CNG-ul nu este stocat în rezervoare subterane, pentru că gazul natural este mai ușor decât aerul și din modul în care se desfășoară procesul tehnologic de obținere a CNG nu există riscul de poluare a apelor, care este considerabil în cazul carburanților în formă lichidă.

CNG, fiind în sine un carburant ecologic, activitățile legate de producerea și distribuirea sa creează un întreg lanț ecologic, și locuri de muncă ecologice de la cele pentru construcția stației propriu-zise, crearea echipamentelor utilizate, până la operarea efectivă a stației și activitățile de mentenanță a acesteia.

Realizarea obiectivelor proiectului nu reduce suprafața habitatelor și/sau numărul exemplarelor de specii de interes comunitar, nu va fragmenta habitatele, nu va produce modificări ale dinamicii relațiilor care definesc structura si/sau funcția sitului datorita distantei mari fata de aria protejata.

Temperatura de aprindere a gazului natural este mult superioară față de benzină și motorină, ceea ce îl face mai puțin periculos in caz de accident; gazul natural nu se autoaprinde prin compresie.

Faptul că este mai ușor decât aerul și se disipează rapid în atmosferă îl face mai sigur ca GPL-ul, care este mai greu decât aerul și în caz de scurgere rămâne la sol și poate provoca deflagrații.

CNG este netoxic, în compoziția chimică regăsindu-se (în termeni de volum la gazul metan pe zona de sud a României) mai ales gazul metan – CH4 92%, dar și etan 3,7%, propan 1,24% etc.