Resursa de care ne batem joc! Acum poluează aerul în loc să producă energie

Minele de cărbuni abandonate ale României ar putea fi o sursă majoră de energie electrică.

Dacă România ar capta și utiliza doar jumătate din emisiile de metan din minele sale abandonate de cărbuni, atunci ar putea genera aproximativ 0,5 TWh de energie electrică, precum și potențialul de utilizare locală a căldurii reziduale. Asta înseamnă echivalentul a 75 de milioane de euro de energie electrică (folosind prețul energiei electrice din ianuarie 2023 în România la un preț spot de 136 de euro pe MWh) și suficientă căldură reziduală pentru încălzire a aproape 19.000 de paturi de spital pe an, se arată într-un raport ce se referă la lacunele majore pentru minele de cărbune în reglementările UE privind metanul, elborat de analistul în industria metanului Sabina Assan.

România este al doilea cel mai mare emițător emisii de metal al UE. Minele sale de cărbune abandonate și închise au eliberat 200 de mii de tone de metan în 2021, reprezentând 85% din emisiile provenind de la minele abandonate de pe teritoriul UE.

Este realist ca regulamentul UE privind metanul să își atingă obiectivul de 58% reduceri în acest deceniu, prin înăsprirea pragurilor de aerisire atât pentru termic și mine de cărbune de cocsificare, închizând cele șapte cele mai gazoase mine din Polonia și atenuarea sau captarea metanului din minele închise ale României, se spune în raport.

Minele de cărbune ale Uniunii Europene au emis 950 de mii de tone de metan în 2020, mai mult decât emisiile de petrol și gaze ale blocului comunitar la un loc. Rapoartele privind gazele cu efect de seră indică că două treimi din acestea (576 mii de tone) au fost emise de minele de cărbune poloneze, deși AIE estimează că emisiile țării sunt cu 24% mai mari.

Regulamentul propus inițial acoperea atenuarea operațiunilor miniere subterane active și abandonate, care împreună reprezintă 76% din emisiile de metan din mine de cărbune (CMM) din UE. Cu toate acestea, modificările recente au mărit pragurile de aerisire pentru cărbunele termic, în timp ce acțiunea asupra cărbunelui cocsificabil este de așteptat să fie amânată cu cel puțin încă cinci ani. Analiza Sabinei Assan arată că cele mai recente revizuiri ale regulamentului vor reduce doar emisiile de metan din minele de cărbune cu aproximativ 47%, cu mult sub obiectivul climatic declarat de o reducere cu 58%.

În 1990, în sectorul minier românesc și industriile conexe din cele cinci zone miniere ale României – Valea Jiului, Deva, Rovinari, Motru și Baia Mare – lucrau aproape un milion de persoane. Peste 650.000 dintre angajați au fost disponibilizați numai în perioada 1995 – 2007, când s-au închis 556 de mine. Impactul a fost uriaș, în primul rând în Valea Jiului, cea mai mare zonă minieră, și a generat nu doar sărăcie, ci și conflicte sociale puternice.