Dosarul Hexi Pharma, închis, după ce s-au prescris faptele

Procesul penal împotriva celor doi directori de la compania Hexi Pharma, Flori Dinu şi Mihai Leva, condamnaţi în primă instanţă la câte 3 ani de închisoare, a încetat, potrivit unei decizii a Curții de Apel București, după ce judecătorii au constatat că faptele s-au prescris.

Directorul general al companiei Hexi Pharma, Flori Dinu, primise în ianuarie 2019, la Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond), o condamnare de 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

De asemenea, Mihai Leva, şeful de producţie al firmei, fusese condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În același timp, firma a fost obligată la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei.  

Curtea de Apel Bucureşti a anulat, vineri, pedepsele, pe motiv că faptele s-au prescris. Magistraţii au aplicat, așa cum s-a întâmplat şi în alte dosare importante din ultima vreme, deciziile Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.

În ceea ce îi privește pe cei doi directori, aceștia au primit interdicţia de a ocupa funcţia de manager într-o societate comercială, dar și exercitarea oricărei activităţi într-o companie care se ocupă cu producerea şi comercializarea de biocide, pe o perioadă de 5 ani.

Patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, s-a sinucis în mai 2016, după ce procurorii au deschis o anchetă penală în legătură cu dezinfectanţii diluaţi livraţi de companie către sute de spitale.

Curtea de Apel Bucureşti ar fi trebuit să dea o sentinţă definitivă în dosarul Hexi Pharma în urmă cu doi ani, însă judecătorii au repus cauza pe rol în noiembrie 2020. În așteptarea unei expertize, care nu a adus nimic nou în dosar, procesul a fost tergiversat.

Hexi Pharma a fost obligată la Tribunal să plătească un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei. Acesta reprezenta contravaloarea produselor biocide neconforme achiziţionate de sute de spitale din ţară. Valoarea despăgubirilor a fost modificată de către Curtea de Apel Bucureşti,  unele sume fiind micşorate, în timp ce altele au fost înlăturate cu totul.

Pentru a putea să recupereze prejudiciul, instanţa a menţinut sechestrul pe bunurile companiei, printre care se numără un teren intravilan de 2.072 mp în valoare orientativă de 1.636.880 euro şi o construcţie p+1E/structură metalică.

340 de infracţiuni de înşelăciune

Parchetul General a trimis în judecată, în martie 2017, compania Hexi Pharma pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

De asemenea, prin plasarea pe piaţa din România, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016,  la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase), a arătat Parchetul.

La acel moment, activitatea era coordonată de Flori Dinu, care a asigurat plasarea pe piaţă a acestor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului. Se urmărea astfel obţinerea avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

În același timp, în intervalul 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), dintre care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide. Se urmărea, astfel, obţinerea avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.