Raiffeisen Bank e captivă în Rusia! Profiturile enorme, confiscate de Kremlin
Ani de zile, Raiffeisen Bank din Austria și-a lăudat puterea de ședere în Rusia, pe măsură ce rivalii occidentali au venit și au plecat. Rusia”, îi plăcea să spună fostul director executiv al lui Raiffeisen, Herbert Stepic, „separă grâul de pleavă”. Acum, situația este inversată, conform Financial Times.
În acest an trecut de la invazia sângeroasă în Ucraina, companiile occidentale au părăsit Rusia, temându-se de riscul reputațional și legal de a continua să facă afaceri acolo. Raiffeisen Bank, în schimb, este blocată acolo. Uriașa subsidiară rusă a băncii austriece este prinsă în strânsoarea regimului lui Vladimir Putin, ale cărei politici îi permit să obțină profituri fără precedent, împiedicând în același timp aceste câștiguri să părăsească teritoriul rus, scrie FT.
La începutul acestei luni, Raiffeisen – o unitate bancară care datează din vremea Imperiului Austro-Ungar, cu o prezență practic omniprezentă în Europa de Est, inclusiv România – a raportat un profit de 3,6 miliarde de euro în 2022, comparativ cu 1,4 miliarde de euro în 2021. Acestea 2,2 miliarde de euro în plus au fost atribuite afacerilor din Rusia și Belarus, de patru ori mai mari decât în 2021.
„Avem rezultate foarte, foarte bune, pe de o parte, dar, pe de altă parte, probleme enorme”, a spus directorul executiv Johann Strobl. Piața și-a exprimat clar punctul de vedere asupra dihotomiei: de la vârful atins în februarie înainte de invazie, acțiunile au scăzut cu peste 40%. Săptămâna trecută, îngrijorările lui Strobl au fost confirmate, când a apărut vestea că Trezoreria SUA va ancheta Raiffeisen cu privire la afacerile sale rusești.
Nu există nicio sugestie de abatere. Dar semnalează că Raiffeisen este în vizorul autorităților de reglementare și al politicienilor. Raiffeisen nu este singura. Multe afaceri occidentale rămân în Rusia. Bănci precum HSBC și Bank of America se numără printre ele. Dar Raiffeisen se remarcă atât prin dimensiunea activităților comerciale, cât și prin rolul său în centrul operațiunilor altor companii rămase: Raiffeisen se ocupă de 40-50% din toate fluxurile de bani între Rusia și restul lumii, conform unui director executiv al băncii, citat de Financial Times. La un an de la invazie, situația băncii simbolizează dificultățile – și motivațiile conflictuale – ale comunității de afaceri atunci când vine vorba de munca pe teritoriul Kremlinului.
„Nici o altă bancă occidentală nu este atât de profund încorporată în sistemul financiar rus”, a declarat Marcus How, șeful de cercetare la compania de consultanță pentru riscuri VE Insight din Viena.
Ambasadorul Ucrainei în Austria este mai direct: câștigurile obținute de Raiffeisen sunt „pătate de sânge”, a spus Wassyl Chymynez luna trecută, când a apărut știrea că banca acordă împrumuturi speciale pentru nevoi personale soldaților ruși, ca parte a unei scheme mandatate de Kremlin. În cadrul schemei, soldaților uciși în luptă li se acordă iertarea automată a datoriilor.
Raiffeisen are aproximativ 7 milioane de euro în împrumuturi acordate soldaților ruși. Un purtător de cuvânt al Raiffeisen a subliniat că banca respectă pe deplin sancțiunile UE și SUA împotriva Rusiei, dar a refuzat să comenteze în continuare cu privire la afacerile sale în desfășurare în Rusia.
Blocajul Raiffeisen provine din acțiunea rapidă a Kremlinului de a bloca retragerea companiilor străine în urma invaziei. Plățile de dividende înapoi către companiile-mamă sunt interzise, menținând astfel veniturile în Rusia, iar companiile din țări „neprietenoase” trebuie să aibă orice vânzare a filialelor rusești aprobată direct de Kremlin”.
Criteriile oficiale de aprobare sunt oneroase: valoarea unei afaceri va fi stabilită de autoritățile ruse și va face obiectul unei reduceri de 50%. Un vânzător poate alege apoi să primească banii în rate pe mai mulți ani, sau să facă o „donație voluntară” echivalentă cu 10% din valoarea tranzacției direct către guvernul rus.
„Noi am numi aceste criterii pentru respingere, nu pentru aprobare”, a spus Alan Kartashkin, partener la firma de avocatură Debevoise & Plimpton. „Fiecare aprobare are proprii termeni și cerințe specifice, deoarece fiecare cerere este evaluată de la caz la caz.”
Banca franceză Société Générale a părăsit anticipat: conducerea sa și-a cedat proprietatea asupra Rosbank în aprilie anul trecut, înregistrând o afectare de 3,1 miliarde de euro în bilanțul său, deoarece a vândut întreaga afacere oligarhului Vladimir Potanin pentru o sumă de bani.
Au rămas peste 40 de bănci. Unele companii occidentale admit deja public că nu vor pleca niciodată. „Nu exista nici o speranță . . . Deci, mai degrabă aș păstra toată chestia asta”, a declarat directorul executiv al gigantului tutun Philip Morris, Jacek Olczak, pentru FT săptămâna trecută , invocând datoria sa fiduciară de a face bani pentru acționarii săi.
„Suntem complet divizați strategic”, a spus un director al Raiffeisen, dar în culise, a remarcat el, au fost luate decizii.
Raiffeisen a rupt relațiile cu aproximativ trei duzini de clienți mari ruși – oligarhi și afaceri – de când a început invazia. În ultimul an, și-a redus împrumuturile acordate companiilor rusești cu 30%, ceea ce conducerea consideră că este o realizare remarcabilă. Cu toate acestea, Raiffeisen este mai puțin capabilă să spună dacă va putea continua să reducă creditarea în lunile următoare. „În cele din urmă, dacă vrei să vinzi o bancă, cui o vinzi dacă nu mai ai o carte de credit?” a spus executivul, apărând decizia de a continua creditarea în Rusia.
Raiffeisen a avut până acum o singură discuție despre o posibilă vânzare, dar a fost o sistată, a adăugat el. Valoarea contabilă a filialei din Rusia a Raiffeisen este de 4,1 miliarde de euro. Banca o evaluează la doar mai puțin de 1 miliard de euro.
Doi bancheri occidentali seniori care au încercat să negocieze ieșiri pentru băncile occidentale au spus că orice ofertă de cumpărare a afacerii pentru mai mult de 0,2 ori valoarea contabilă este foarte puțin probabilă. Raiffeisen a încercat să-și liniștească acționarii. Chiar dacă și-a anulat afacerea din Rusia, le-a spus investitorilor, va avea în continuare un coeficient de capital propriu de nivel 1 – măsura crucială a sănătății bilanțului unei bănci – de 13,5%, cu mult peste minimul cerut de autoritățile de reglementare. Dar analiștii se întreabă cum ar arăta viitorul pentru Raiffeisen fără bijuteria din coroana sa.
„Raiffeisen este banca cea mai expusă Rusiei, Ucrainei și Belarusului în universul nostru de acoperire și nu are cote de piață de lider în majoritatea țărilor rămase în amprenta sa”, a declarat Hugo Cruz, analist la Keefe, Bruyette & Woods.
Raiffeisen a intrat pe piața rusă în 1996, cu mult înaintea altor bănci, și s-a extins cât de repede a putut – adesea în detrimentul diligenței sau controlului clienților săi, spun criticii. „Câștig timp”, a spus Stepic pentru revista Euromoney în 2007, când a fost întrebat despre viteza de luare a deciziilor. În 2006, Raiffeisen a avut nevoie de mai puțin de o lună pentru a decide că vrea să achiziționeze Impexbank din Rusia și cele 200 de sucursale ale sale pentru 563 de milioane de dolari.
În sens invers, este mai puțină urgență. „O bancă nu este un stand de cârnați care poate fi închis într-o săptămână”, a spus Strobl, care a devenit director executiv în 2017, irascibil unui reporter în martie trecut. Perseverența în Rusia a dat roade pentru Raiffeisen în trecut. „După criza financiară din 1998, a fost una dintre puținele bănci occidentale care nu a închis taraba. Așadar, reticența de a pleca reflectă acum așteptările, speranța că va putea trece de furtună”, a subliniat How, de la VE Insight. Între timp, în Austria natală, Raiffeisen se confruntă cu puține presiuni pentru a acționa. Chiar luna trecută, influenta cameră de comerț a Austriei a făcut publicitate unei excursii de schi fond la Moscova pentru membrii săi, pentru a-i ajuta să stabilească niște contacte de afaceri. Presiunea guvernamentală este, de asemenea, redusă. O ajută pe Raiffeisen faptul că mulți parlamentari și miniștri austrieci au legături strânse cu banca.
Raiffeisen este considerată „banca de casă” a Partidului Popular Austriac, aflat la guvernare. Și apoi există structura sa de proprietate. Doar 41,2% din acțiunile băncii sunt tranzacționate public. Restul sunt deținute de o rețea complexă de bănci regionale afiliate Raiffeisen din Austria. Încercarea de a înțelege cine este de fapt responsabil, a glumit un consilier corporativ senior austriac, „este o artă pe care o numesc Raiffeisonologie”. Situația înseamnă că Raiffeisen nu are de ce să se teamă de activismul acționarilor.
Frică de sancțiuni?
Vineri, 3 martie, filiala din Rusia a băncii austriece Raiffeisen a anunțat încetarea deschiderii conturilor pentru noi clienți corporativi și restricții privind noua valută pentru clienții corporativi existenți.
„Banca s-a confruntat cu un număr mare de cereri noi pentru deschiderea de conturi și în fața cerințelor crescute, inclusiv pentru cecuri și plăți în valută de la băncile corespondente, a decis să se concentreze pe deservirea volumelor existente de tranzacții”, se arată în comunicat.
Anterior, Reuters a remarcat că banca este adânc înrădăcinată în sistemul financiar rus. Este una dintre cele două bănci străine de pe lista celor 13 „instituții de creditare cu importanță sistemică” a băncii centrale ruse, subliniind importanța acesteia pentru economia rusă, care se confruntă cu sancțiunile occidentale ample.
Anterior, s-a raportat că Raiffeisen a crescut profiturile din Rusia cu 313%. În 2022, profitul sucursalei din Rusia s-a ridicat la 474 de milioane de euro, iar aceasta este cea mai mare sumă dintre sucursalele Europei de Sud-Est. Așadar, Raiffeisen a alimentat trezoreria rusă cu 94,8 milioane de euro în ultimul exercițiu financiar.