Prima criză alimentată de Twitter! Cum au reușit rețelele sociale să agraveze prăbușirea băncilor

Viteza cu care s-a prăbușit Silicon Valley Bank i-a făcut pe experți să se întrebe dacă rețelele sociale au deschis riscuri cu totul noi în lumea finanțelor.

Acțiunile băncilor din întreaga lume au scăzut în ultimele zile din cauza temerilor că prăbușirea Silicon Valley Bank (SVB) ar putea precipita o criză mai amplă în sector.

Viteza cu care nervozitatea pieței s-a răspândit în întreaga lume i-a forțat pe directorii băncilor și autoritățile de reglementare să se miște cu o rapiditate fără precedent: autoritățile americane au garantat toate depozitele în SVB, precum și ale băncii Signature, mai mică, la 48 de ore după prăbușire. La doar câteva ore după ce prețul acțiunilor Credit Suisse a scăzut miercuri, banca centrală elvețiană a intervenit cu un împrumut de 54 de miliarde de dolari.

Deși nu există nimic nou în legătură cu o urgență financiară, aceste crize – și răspunsurile lor rezultate – sunt unice prin faptul că au fost accelerate de o frenezie de discuții pe rețelele sociale care a alimentat panica, conform The Guardian.

„A fost un sprint bancar, nu o cursă bancară”

O fugă bancară are loc atunci când clienții își pierd încrederea în capacitatea unei instituții de a-și îngriji banii, iar un număr mare de persoane își retrag depozitele dintr-o dată. Pe măsură ce mai mulți oameni își retrag fondurile, probabilitatea ca banca să poată acoperi retragerile scade, ceea ce face ca mai mulți clienți să se adune și să ceară returnarea banilor lor.

„Dacă vezi un expert în eliminarea bombelor alergând pe stradă, nu-l întreba ce s-a întâmplat, doar încearcă să ții pasul”, scrie Daniel Davies, directorul general al Frontline Analysts, în Financial Times.

Zvonurile despre solvabilitatea unei bănci se pot acumula luni sau ani înainte ca aceasta să ducă la o fugă. Sau se poate întâmpla în câteva ore.

Prăbușirea SVB a fost al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria Statelor Unite. Cel mai mare, Washington Mutual în 2008, a avut loc pe parcursul a opt luni. Prăbușirea SVB a avut loc în abia două zile.

Postările anxioase pe Twitter și schimburile pe WhatsApp, împreună cu ușurința de acces online oferită de banca, sunt văzute de analiști ca un catalizator serios pentru criza actuală. Experții sugerează că, în era rețelelor sociale, comportamentul psihologic din spatele unei rulări bancare – teama în masă a deponenților de a-și pierde economiile – poate fi amplificat și poate deveni viral mai repede decât pot răspunde cu succes agenții băncii și autoritățile de reglementare.

Michael Imerman, profesor la Paul Merage School of Business de la Universitatea din California-Irvine, spune că ceea ce s-a întâmplat cu SVB a fost „un sprint bancar, nu o cursă bancară, iar rețelele sociale au jucat un rol central în asta”.

„Ar trebui să fii absolut îngrozit chiar acum”

Ceea ce puțini clienți SVB și-au dat seama în urmă cu o săptămână a fost cât de vulnerabilă era banca lor. La fel ca toate băncile, și-a investit depozitele clienților, o mare parte din bani fiind în obligațiuni guvernamentale americane cu termen lung. Problema a fost că obligațiunile au o relație inversă cu ratele dobânzilor, așa că atunci când Rezerva Federală a început să crească rapid ratele pentru a combate inflația, obligațiunile deținute de SVB au început să piardă din valoare semnificativă.

Mulți dintre clienții SVB au fost, de asemenea, afectați de creșterile ratei dobânzii și au fost nevoiți să își acceseze depozitele pentru a face față cheltuielilor zilnice de afaceri. Dar, cu valoarea investițiilor lor strânsă, banca s-a străduit să-și satisfacă cerințele clienților.

O decizie de a strânge fonduri printr-o vânzare de acțiuni s-a dovedit a fi clopoțelul băncii. Firma de capital de risc Founders Fund ar fi spus companiilor din portofoliul său să-și mute banii din SVB. În lumea Silicon Valley alimentată de bârfe, această știre s-a răspândit ca focul. Clienții au retras 40 de miliarde de dolari – o cincime din depozitele SVB – în doar câteva ore.

Mark Tluszcz, CEO al Mangrove Capital, a scris pe Twitter: „Dacă nu vă sfătuiți companiile să scoată banii, atunci nu vă faceți treaba ca membru al consiliului sau ca acționar”.

Investitorul Bill Ackman a postat pe Twitter că, dacă autoritățile federale de reglementare nu intervin rapid și garantează toate depozitele, operațiunile pe alte bănci ar începe luni.

„Ar trebui să fii absolut îngrozit chiar acum”, a scris investitorul Jason Calacanis pe Twitter, folosind toate majusculele pentru a sublinia. „Aceasta este reacția potrivită la o fugă și la o contagiune bancară.”

Alți antreprenori de renume au tras un semnal de alarmă care s-a răspândit pe rețelele de socializare, rezonând puternic cu clienții băncii, care aveau tendința de a fi antreprenori cunoscători de tehnologie, atenți la discuțiile online.

Congresmanul Patrick McHenry, președintele Comitetului pentru Servicii Financiare a Camerei SUA, s-a referit la tulburare drept „prima alergare a băncilor alimentată de Twitter”.

Unele mesaje care au provocat transpirații reci în rândul clienților financiari s-au dovedit a fi înșelătoare, determinând apeluri pentru a se concentra pe fapte, nu pe speculații.

„Ultimele câteva zile reprezintă un incident unic alimentat de dezinformarea pe rețelele sociale și nu indică starea de sănătate a industriei noastre”, a declarat Lindsey Johnson, președintele Asociației Consumer Bankers, într-un comunicat.

Frica se răspândește

SVB ar putea fi prima bancă a erei rețelelor sociale, dar nu a fost prima bancă care și-a văzut afacerea fundamentală zguduită de speculații febrile Twitter.

Joi devreme, Credit Suisse din Elveția a anunțat că va lua un împrumut de 53,7 miliarde de dolari de la banca centrală elvețiană pentru a-și susține finanțele, după ce prețul acțiunilor sale a scăzut cu până la 30%. Vânzarea a avut loc atunci când cel mai mare acționar al băncii, Saudi National Bank (SNB), a exclus să îi ofere fonduri noi din cauza restricțiilor care îi limitează deținerea.

Cu toate acestea, președintele BNS a spus că Credit Suisse este „o bancă foarte puternică” și este puțin probabil să aibă nevoie de mai mulți bani după un plan major de restructurare din toamna anului trecut. Limitarea cât de mare ar putea fi miza sa a fost motivul pentru care nu a investi în continuare.

Problemele Credit Suisse nu sunt noi, clienții băncii au suportat o serie de scandaluri și fluctuații ale stocurilor în ultimul deceniu care au dus la un exod de clienți, retrăgându-și numerarul de la bancă, contribuind la pierderi care au crescut la 7,3 miliarde de franci elvețieni în 2022.

Dar în octombrie anul trecut, acțiunile sale au scăzut cu 12% într-o singură zi, după ce un jurnalist a scris pe Twitter că o „băncă internațională de investiții majoră” se afla în pragul pragului. Tweet-ul a fost apoi parafrazat greșit de investing.com, care l-a transmis pe Twitter miilor lor de urmăritori. Zvonul s-a răspândit ca un incendiu pe forumurile online și pe conturile de social media, dar, cel puțin atunci, era nefondat.

Problemele Credit Suisse erau bine stabilite până atunci, iar prețul acțiunilor sale a scăzut de luni de zile, dar experții au indicat tweet-ul și difuzarea lui ulterioară ca fiind extrem de dăunătoare pentru bancă.

Autoritățile de reglementare, factorii de decizie politică și bancherii sunt acum forțați să analizeze rolul pe care l-ar fi putut juca rețelele sociale în actuala revoltă – și să stabilească ce pot face pentru a rămâne în fața zvonurilor.