În loc de 200 milioane euro de la UE, fermierii români vor primi câțiva euro pe tona de grâu

În loc de despăgubiri de 200 milioane euro de la UE, sumă cerută de fermierii români care au blocate circa două milioane de tone de cereale în stocuri, din cauza cerealelor ucrainene, agricultorii români vor primi doar câțiva euro pe tona de grâu, ceea ce îi va aduce în faliment.

În total, în România ar urma să ajungă compensații în sumă de 10 milioane euro, față de 30 milioane euro alocate pentru polonezi și 16 milioane euro pentru bulgari, potrivit infomațiilor vehiculate în piață.

Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relaţia cu agricultorii ucraineni şi au înţeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, însă acesst lucru le-a afectat direct activitatea şi stabilitatea financiară, se arată într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor de către mai multe organizaţii de profil.

„În calitatea sa de stat cu graniţă comună cu Ucraina, România a oferit sprijin necondiţionat pentru refugiaţii ucraineni şi a contribuit fără rezerve la facilitarea tranzitului produselor agricole din Ucraina către statele din Uniunea Europeană şi către destinaţii terţe. Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relaţia cu agricultorii ucraineni şi au înţeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, printr-o criză a alimentelor în statele din lumea a treia. Adoptarea de către Consiliu a Regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerţului, precum şi alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, au generat, pe lângă efectele dorite, consecinţe colaterale negative, care au afectat direct activitatea şi stabilitatea financiară a fermierilor noştri, determinându-le pierderi contabile, situaţii financiare deteriorate, constituiri de TVA şi impozit pe diferenţele negative şi suportarea costurilor generate de aceste situaţii. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de membri ai structurilor semnatare”, susţin semnatarii scrisorii deschise, respectiv Federaţia Naţională Pro Agro, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).

Aceștia arată că problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România şi vânzarea lor fără a se specifica originea corectă afectează imaginea României pe piaţa internaţională şi va avea un efect pe termen lung asupra preţurilor produselor din România. Neconformităţile şi abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puţine, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată, precizează fermierii români.

Cu falimentul la poartă

Dacă UE nu acordă un ajutor financiar de minimum 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor, în această perioadă, se poate discuta despre falimentul fermierilor români, în anul 2023, se mai arată în document.

„Eforturile fermierilor români şi nevoile lor, strict legate de consecinţele războiului, au fost supuse atenţiei autorităţilor române şi a celor europene în repetate rânduri. Este o concurenţă neloială la adresa României, la adresa noastră, a fermierilor şi cooperativelor: din moment ce nu avem voie să cultivăm plante rezultate din tehnici de ameliorare moderne, cum putem să importăm produse agroalimentare GMO fără trasabilitatea necesară, conform regimului lor de reglementare? Considerăm că România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului naţional într-un context internaţional. Este o lipsă de corectitudine şi solidaritate între ţările membre UE pentru rezolvarea acestei probleme punctuale de criză. Considerăm că fără acordarea unui ajutor financiar de minimum 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor în această perioadă, vom discuta de falimentul fermierilor români, în anul 2023″, avertizează reprezentanţii fermierilor.

Începând cu luna martie 2022, România se află sub presiunea fluxurilor ucrainene.

„Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puţin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizaţi din cauza costurilor ridicate. Disponibilitatea mijloacelor de transport – vagoane, camioane, barje etc. – a constituit un alt impediment major, pentru că toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică au fost atraşi de preţurile mari plătite de vânzătorii ucraineni. Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra preţurilor, creând mari scăderi pe piaţa grâului, porumbului, rapiţei, cărnii de pasăre şi ouă, miere, lapte etc. Prin rolul său de reprezentant al intereselor fermierilor şi cooperativelor din România, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a solicitat încă din mai 2022 introducerea unor clauze de salvgardare în legislaţia privind eliminarea tarifelor de import pentru Ucraina; aceste clauze nu au fost însă incluse, decidenţii europeni dând doar asigurări că vor veghea îndeaproape şi vor acţiona în cazul unor dereglări. Dereglările s-au arătat curând şi au fost suportate cu bună-credinţă de către fermierii români, care nu au avut alt sprijin decât propria inventivitate şi propriile resurse. Solidaritatea nu poate fi într-un singur sens şi povara consecinţelor războiului nu poate fi suportată doar de statele limitrofe zonei de conflict, ci trebuie distribuită în egală măsură între Statele Membre. Fiindcă nu putem schimba geografia, există nevoia unor măsuri de sprijin echitabile”, sunt de părere organizaţiile reprezentative.

Impactul financiar asupra fermierilor din România este de circa 200 milioane de euro în minus, în contextul în care aproximativ două milioane de tone de ecreale sunt blocate în stocuri.

Nu în ultimul rând, fermierii mai atrag atenția asupra costurilor ridicate de producţie, în 2022 şi 2023, pe fondul unor preţuri mici de vânzare, care le aduc pierderi, iar pe termen scurt şi mediu falimentul şi dispariţia majorităţii fermierilor autohtoni.  

Citeste si Avertisment legumicultor: În zece ani, o să mai avem doar piețe de weekend ca în Vest