Cine are interes să distrugă Poliția Română?

Pe 25 Martie, de Ziua Bunei Vestiri, este Ziua Poliției Române. Să sperăm că vom mai avea ocazia să-i sărbătorim mulți ani de acum încolo! Ne-am fi bucurat ca de ziua celor ce se ocupă de liniștea noastră și de siguranța publică să amintim realizările lor și toate faptele bune pe care le fac zi de zi! Din păcate, dezastrul spre care se îndreaptă acest sistem, ne face să tragem un mare semnal de alarmă politicienilor!
De ani buni auzim în spațiul public din ce în ce mai multe revendicări ale angajaților din Poliția Română. Vorbim despre uniforme neconforme, de autospeciale insuficiente sau vechi, de veste de protecție etc. Pe de altă parte vorbim despre salarii din ce în ce mai mici sau drepturi neacordate. Toate acestea au făcut din meseria de polițist o destinație neatractivă pentru tineri.

Tinerii nu mai vor să vină în Poliția Română!

Dacă acum în urmă cu 20 de ani concurența la Academia de Poliție sau la celelalte școli de agenți constituia o știre de presă, fiind una dintre cele mai mari, peste Medicină, ASE etc, acum abia dacă depășește un candidat pe loc.
Pe lângă toate celelalte nemulțumiri din sistem, acesta ar trebui să fie primul semnal de alarmă. De ce nu ne mai trimitem copiii să devină polițiști, de ce ei nu mai vor să mai aleagă această meserie?
Scandalurile s-au ținut lanț de acest domeniu și de cele mai multe ori nu a fost vina vreunui polițist care a călcat strâmb. Vina aparține în cea mai mare parte conducătorilor, precum acea vorbă a bunicilor….că peștele de la cap se împute.

Reforme făcute de diletanți

Nu-s de vină polițiștii că sistemul nu a fost reformat și eficientizat de politicienii care au trecut vremelnic prin fotoliul călduț de ministru. Nu-s de vină că au fost nevoiți să plece din sistem prin demisii sau pensionări anticipate fiindcă sistemul nu știa să-i valorizeze. Nu-s de vină că trebuie să muncească mai mult și mai mult pentru a acoperi deficitul din ce în ce mai mare de personal și incompetența unor șefi puși pe pile! Nu-s devină polițiștii pentru deciziile aberante ale șefilor, politicienilor care nu se hotărăsc pe ce drum să apuce.

Vă aduceți aminte, azi desființau secțiile de poliție rurală, peste câțiva ani le reînființau și nici în ziua de azi nu au reușit să le mai facă să funcționeze la capacitate. Pe lângă faptul că au stricat rostul polițiștilor care au plecat pe unde au văzut cu ochii sau unde au fost trimiși, au stricat și liniștea și ordinea în comunitățile respective, unde criminalitatea a început să crească vertiginos.

Această reformă care a sfidat cea mai gravă fractură de logică nu a durat foarte mult, deoarece cetățenii nemulțumiți, nemaiavând post de poliție în comună, mergeau acasă la primari, adică la politicieni! Și uite așa, pentru că primarii aduc voturi, posturile de poliție s-au reînființat, dar nu cum au fost! Să nu mai amintim aici de condițiile mizere ale posturilor de poliție din mediul rural!
Astfel, așa zișii marii politicieni ai țării s-au văzut ca niște copii la butoane și au încercat cu săraca Poliție tot ce le trecea prin cap!

Polițiștii buni la toate!

Pe de altă parte, cu toate că-s puțini polițiștii, ei sunt buni peste tot! Sunt detașați de la Poliția Română la tot felul de instituții. Începând de la DNA, Parchete, la MAE, MDRAP, Ministerul Muncii, Parlamentul României, structuri de poliție locală, până la Guvern sau, Președinție. Astfel, polițiștii rămași trebuie să lucreze și pentru cei care pleacă la mai bine.
Numirea la comanda inspectoratelor de poliție din țară a unor oameni obedienți puterii de la București și care habar nu au pe ce lume trăiesc a făcut ca încrederea populației în această instituție să scadă foarte mult!

Drepturile la pensie, troc pentru politicieni!

Lipsa de predictibilitate, în care pensia militară a devenit un troc pentru politicieni, pentru negocieri politice sau cu Banca Mondială ș.a.m.d., este un alt factor pentru care oamenii evită sistemul. De altfel, în țările UE și nu numai, după 25 de ani de serviciu, polițiștii se pot pensiona. Polițiștii nu au pensii speciale, se numesc pensii militare de stat și de la A. I. Cuza nu s-a atins nimeni de ele!
Munca în Poliție de cele mai multe ori nu este una foarte ușoară, nu este una de 8 ore. Nu este nici una în care noaptea poți dormi întotdeauna liniștit. Interdicțiile pe care le au în activitate polițiștii sunt foarte multe. Puține meserii se mai pot „lăuda” cu multe, multe obligații și foarte puține drepturi!

În Poliția Română munca este grea, cu sacrificii mari, dar răsplătită cu umilințe

Sacrificiile oamenilor din spatele uniformei nu se văd de fiecare dată. Realizăm, din păcate, doar atunci când moare un polițist la datorie! E greu să-i amintim aici pe toți cei care și-au dat viața pentru țară! Putem doar să spunem: Dumnezeu să-i odihnească!
Astăzi, de ziua lor, am putea face un exercițiu de imaginație sau să încercăm o doză de empatie! Să ne imaginăm dacă am fi capabili să facem ceea ce fac ei zi de zi! Să prindă infractori periculoși, să documenteze sute de ore sau chiar mii, cazuri care par fără soluție, să găsească persoane dispărute, să vină în câteva minute la apelurile de la 112, să despartă bătăuși, să aplaneze violențe, să fie înjurați sau scuipați fiindcă așa se întâmplă la foarte multe intervenții!

E greu de surprins munca polițiștilor în câteva cuvinte! Toate acestea pentru un salariu începând de la 3.000 de lei, în Poliția Română și pentru speranța la o pensie decentă blamată de politicieni și folosită în interes politic!
Și pentru că pe 25 martie este Ziua Poliției Române, Ziarul Puterea le urează:
Să aibă puterea să rămână fideli jurământului făcut, în ciuda oricăror greutăți! La mulți ani tuturor polițiștilor!

Citește și: Nemulțumirile polițiștilor au ajuns la apogeu! Demisii pe bandă rulantă și proteste în toată țara!