Preşedintele Austriei: „România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen” 

Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, afirmă că este important să fie controlate frontierele externe şi să se ştie cine intră în ţară, dar consideră că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.

”Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”, a declarat preşedintrele Van der Bellen.

Potrivit presei din Austria, preşedintele se distanţează de cancelarul federal în ceea ce priveşte veto-ul Austriei în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen.

În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul UE Martin Selmayr, Van der Bellen a subliniat că atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen.

„Bineînţeles că trebuie să ştim cine intră în UE şi în Austria, cine cere azil. Şi bineînţeles că UE trebuie să îşi controleze frontierele externe”, a declarat preşedintele federal, potrivit unei note de discuţii trimise la cerere de cancelaria prezidenţială către Kleine Zeitung.

„România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la Schengen. Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”, a mai declarat preşedintele.

Van der Bellen se referă în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri.

„Atunci când companii bine-cunoscute din Austria, care activează cu succes în România, spun că sunt îngrijorate de actuala politică austriacă, aceste voci ar trebui luate în serios. Este vorba despre comenzi reale, cifră de afaceri reală şi locuri de muncă reale. Atât în România, cât şi aici, în Austria. În acest sens, sper că o soluţie poate ajuta în curând la calmarea lucrurilor”, a mai afirmat preşedintele austriac.

În 8 decembrie 2022, Austria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cancelarul Karl Nehammer invocând numărul mare de imigranţi ilegali care nu sunt înregistraţi şi care ajung în Europa Centrală.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a insistat ca UE să plătească pentru un gard de-a lungul graniţei cu Turcia pentru a opri traficul de persoane. Comisia Europeană a respins, însă, iniţiativa, explicând că nu va da bani pentru garduri şi ziduri şi că ţările UE sunt obligate, în temeiul dreptului internaţional, să permită persoanelor care caută protecţie să solicite acest lucru la frontierele externe ale UE, iar astfel de facilităţi ar fi un obstacol în calea drepturilor lor.

În urmă cu o lună, Bruxelles-ul a anunţat, însă, că este de acord să finanţeze un proiect pilot pentru îmbunătăţirea echipamentelor tehnice de la frontieră, inclusiv instalarea de camere şi sisteme aeriene de supraveghere pentru a urmări şi opri imigranţii ilegali.