Analfabetul funcțional, produs avizat de Ministerul Învățământului

Râdem, glumim, suntem plini de licențiați, masteranzi și doctoranzi, dar nu suntem în stare să citim cum trebuie, să scriem corect sau să facem calcule la un nivel adecvat. În România, analfabetismul funcțional este o problemă gravă, iar datele recente indică o situație de-a dreptul înfiorătoare.

Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, în România, peste 42% dintre persoanele cu vârste trecute de 16 ani sunt analfabeți funcționali.  

La momentul actual, analfabeții funcționali, sunt la fiecare pas. Practic, te lovești de ei în fiecare zi. Într-o exprimare simplistă, aceștia pot fi identificați foarte simplu – vorbind cu ei este ca și când ai vorbi singur. Fie că vorbim de școli, licee sau facultăți, instituții publice sau private, ministere, parlament sau guvern, este imposibil să nu-i recunoști dintr-o privire. Mai mult, acest gen de oameni sunt susceptibili la efectul Dunning-Kruger, care constă în tendința lor de a-și supraevalua propriile capacități și cunoștințe, în ciuda unei competențe scăzute sau a unei experiențe limitate într-un anumit domeniu.

Care este diferența dintre un analfabet și un analfabet funcțional?

De exemplu, un analfabet funcțional poate fi capabil să citească o propoziție scurtă, dar poate avea dificultăți în a înțelege semnificația acesteia și nu poate identifica ideile principale ale unui text mai complex. Analfabetul, în schimb, nu știe să citească sau să calculeze deloc. Acesta nu poate recunoaște nici literele și nici cifrele.

De asemenea, un analfabet funcțional poate avea dificultăți în a scrie corect, a folosi punctuația sau a exprima ideile într-un mod coerent. În general, termenul „analfabet funcțional” se referă la capacitatea limitată de a citi, scrie și înțelege informațiile scrise, care poate afecta capacitatea unei persoane de a reuși în viața de zi cu zi și de a se integra în societate.

Astfel, în funcție de capacitatea fiecăruia de înțelegere, oamenii pot fi încadrați în mai multe niveluri de performanță, pe baza capacităților și abilităților lor cognitive. Există mai multe tipuri de instrumente și teste care pot fi utilizate pentru a evalua performanța cognitivă, iar rezultatele acestora pot fi utilizate pentru a clasifica oamenii în diferite categorii de performanță cognitivă.

Cel mai cunoscut mod de clasificare pentru performanța cognitivă este cel al renumitului psiholog și cercetător elvețian Jean Piaget

Una dintre cele mai importante idei ale lui Piaget este teoria celor patru stadii ale dezvoltării cognitive, care descrie modul în care copiii se dezvoltă și învață de-a lungul vieții lor. Această teorie afirmă că dezvoltarea cognitivă a copilului progresează prin patru stadii, fiecare dintre acestea având propriile caracteristici și comportamente specifice.

Am putea spune despre analfabeții funcționali că sunt victime ale sistemului sau persoane care nu își dau interesul?

Dacă ar fi să ne raportăm la modulele de clasificare cognitivă ale psihologului Jean Piaget, am putea spune că actualul sistem de învățământ, în loc să ia măsuri concrete în vederea scăderii numărului de analfabeți funcționali, își dorește producerea lor în masă.

Calitatea manualelor școlare, de exemplu, este o dovadă clară. Acestea, de la clasele primare până la cele terminale, nu fac altceva decât să-i deruteze pe elevi și să-i obosească psihic, în final copiii fiind descurajați, dar mai ales incapabili să absoarbă atâta informație amestecată.

La clasele de-a doua, la matematică se fac deja operațiuni cu o necunoscută. La clasa a treia, se cer a fi făcute analize pe textele literare, scrise într-un limbaj vechi, pe care de multe ori nici adulții nu și-l mai amintesc. În școala românească de astăzi nu se mai fac analogii și nici nu sunt implementate modalități de memorare rapidă și înțelegere. Școala românească, în acea mult lăudată Românie educată pare că se rezumă la metoda ”mult, prost și fără rost”.

Ultimul test PISA, ne-a confirmat că din punct de vedere statistic, noi și bulgarii ne batem pe ultimele locuri din clasament. Și, ca și cum nu ar fi suficient, în 2025 elevii români au fost înscriși din nou la PISA, pentru prima oară având evaluare și la limba engleză.

Ce este PISA?

PISA este o abreviere pentru Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (Programme for International Student Assessment). Este un program de evaluare comparativă a performanței elevilor la nivel internațional, coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). PISA este considerat unul dintre cele mai cuprinzătoare și prestigioase programe internaționale de evaluare a elevilor, iar rezultatele sale sunt privite ca un indicator important al performanței educaționale la nivel global.