Efectele „Tomata”: Fărâmițarea exploatațiilor, înmulțirea bolilor și distrugerea solului

Rezultatele programului „Tomata” sunt departe de așteptările oficialilor de la Ministerul Agriculturii: nu doar că importurile de roșii nu s-au redus, ci ajutorul de minimis de 3.000 euro a contribuit la fărâmițarea exploatațiilor, înmulțirea bolilor și dăunătorilor și distrugerea solului, din cauza monoculturii.  

Dacă în urmă cu 10-15 ani nu exista gospodărie care să nu aibă cel puțin 30-50 de ari (3.000-5.000 metri pătrați) de solar, în Oltenia, cel puțin, acum, toată lumea lucrează câte 10 ari pentru a putea obține ajutorul de minimis de 3.000 euro pentru producția de tomate în spații protejate, lucru care poate fi verificat în registrele agricole de la primării.    

„Odată cu acest minimis, nimeni nu mai are decât 10 ari, au fragmentat terenurile, au dat lui mama, tata, Vasile, Dumitru etc. S-a depărțit soțul de soție, și-au făcut capital separat și l-au declarat ca să poată să acceseze mai multe minimisuri. Sunt unii care au și câte zece, adică primesc 30.000 euro”, a declarat pentru Ziarul Puterea Marian Baronescu, un cunoscut producător, cu doctorat în legumicultură, din localitatea Perișor, Dolj.

Mai mult, statul și-a trimis până și funcționarii să-i învețe pe oameni cum să facă parceluțe pentru a obține banii, ba chiar exista și concurența între județe, care are mai mulți beneficiari ai programului. Ori toate acestea au frânat dezvoltarea fermelor, neexistând politici coerente de dezvoltare a lor sau de asociere a oamenilor.

„E vorba că cineva n-a gândit-o bine, a gândit-o prost. Dacă se dădea 20.000 euro/ha la sprijinul cuplat, era stimulată dezvoltarea fermelor, asocierea în cooperative și se băgau și mai puțini bani, pe când acum este vorba de 30 000 euro/ha. Sprijinul cuplat este cel mai important în toate țările europene, iar la noi l-au redus de la 7.000 /ha la 2.000 euro/ha. Batjocură, dacă tu iei 2000 euro/ha și 3.000 euro pe 10 ari, mai are cineva timp să consolideze ferma și să o mărească? Nu”, a precizat Baronescu.                   

Tot el spune că, în ultimii 10 ani, legumicultura românească a fost distrusă, dărâmată bucată cu bucată, fragmentată. „Noi n-avem ferme, avem producători cu carnete”.

Nu în ultimul timp, Baronescu atrage atenția si asupra faptului că programul Tomata a avut ca efect înmulțirea bolilor și dăunătorilor, precum și sărăcirea solului, din cauza lipsei rotației culturilor.