Drama trăită de marele Gică Petrescu. A murit în sărăcie, la 91 de ani, din mila vecinilor
Un artist uriaș, un destin dramatic. Marele Gica Petrescu a murit singur și bolnav, în sărăcie, la 91 de ani. În ultimii ani de viață a trăit din mila vecinilor, uitat de toți cei care au profitat de pe urma lui, în zilele sale de glorie.
Pe data de 18 iunie 2006, Gică Petrescu era găsit mort în locuința sa de pe Bulevardul Regina Elisabeta. Mai bine de două decenii, marele artist a trăit fără iubirea vieții sale, Cezarina Moldoveanu, femeia care i-a fost alături timp de 34 de ani. Iar această pierdere uriașă, a femeii iubite, i-a șubrezit sănătatea și l-a trimis într-o adâncă depresie.
În ultimii ani, a fost văzut din ce în ce mai rar de către vecini. Vecinii au povestit că apartamentul în care a locuit a fost invadat de șoareci și gândaci, iar înainte de a muri, artistul le-ar fi spus vecinilor săi că şi-ar dori ca locuinţa lui să devină casă memorială.
La 15 ani, în anul în care și-a pierdut mama, Gica Petrescu a devenit celebru
Născut pe 2 aprilie 1915, Gică Petrescu provenea dintr-o familie bună. Locuința familiei Petrescu se afla pe Calea Victoriei, la numărul 190, într-o clădire cu trei etaje. Tatăl lui, de meserie funcționar poștal, urmase studii superioare la Geneva, iar mama își petrecuse tinerețea la Paris, fiind, după spusele artistului, o bună cunoscătoare a pianului.
Din păcate, la 15 ani, în 1930, Gică Petrescu și-a pierdut mama, ca urmare a unei boli la stomac, rămânând astfel fără „cel mai bun prieten”.
Tot la 15 ani, Gică Petrescu a devenit celebru, fiind remarcat de compozitorul Ion Vasilescu atunci când a urcat pentru prima oară pe scenă, la o serbare. Acesta l-a dus la Radio, unde a cântat cu reputatul pianist și dirijor Iulian Ghindă. A făcut apoi doi ani la Drept, dar a renunțat la facultate pentru muzică.
În 1933, la doar 18 ani, a fost angajat oficial ca solist vocal, la localul occidental de lux Galeries Lafayette, unde cânta.
Gică Petrescu a luptat în Al Doilea Război Mondial
La vârsta de 21 de ani, Gică Petrescu a fost trimis pe front, în al Doilea Război Mondial.
„Nu mi-e frică de moarte. Asta nu înseamnă că o sfidez. Când va fi să fie?! Asta numai Dumnezeu știe. Conduceam o mașină cum numai în filmele cu Stan și Bran se mai poate vedea. Eram, de obicei, trimis să duc medicamente la spitalele de prim ajutor, din imediata apropiere a frontului. Cum mă lansasem deja în muzică și oamenii începuseră să mă cunoască, trăgeam câte o cântare pentru răniți de câte ori puteam sau mi se cerea. Mergeam oriunde era nevoie de mine’, spunea Gică Petrescu într-un interviu mai vechi pentru Libertatea.
Gică Petrescu a păcălit moartea și la cutremurul din 1977
Gică Petrescu a fost norocos la cutremurul de pe 4 martie 1977, spre deosebire de alți colegi de breaslă de-ai lui, printre care s-au numărat Toma Caragiu, Alexandru Bocăneț și Doina Badea.
În timpul cutremurului de 7.6 grade pe scara Richter, Gică Petrescu se afla în sediul Radiodifuziunii, unde înregistra o emisiune și astfel a scăpat cu viață.
Moartea soției l-a devastat pe Gică Petrescu
Gică Petrescu nu și-a revenit niciodată după moartea soției sale.
„El nu mergea nicăieri fără ea. Erau nedespărţiţi şi – dacă mă întrebaţi – părerea mea e că ea îi era superioară lui Gică. Dar s-au iubit foarte mult. S-au întîlnit la Teatrul de Revistă, unde era Cezarina în tinereţe… o femeie frumoasă! De-altfel, nu aveai ce să cauţi la Revistă dacă nu arătai ca o Miss. Părinţii lui nu au vrut-o, însă, în familia lor pe Cezarina, care era femeie divorţată’, sunt cuvintele muzicologului Viorel Cozma despre cea care a fost medic stomatolog și, apoi, poetă, arată dilemaveche.ro.
După moartea femeii iubite, Gică Petrescu s-a retras din viața publică, iar aparițiile sale s-au rărit aproape total.
Moartea soției sale, Cezarina, în 1989, a fost marea durere a celebrul cântăreț și a reprezentat cumva și pasul spre retragerea din luminile rampei! Nu a mai urcat pe scenă decât foarte rar și evita să mai meargă la emisiunile de televiziune! Considera că vremea lui a trecut și piesele sale nu mai erau în pas cu vremurile! Avea însă o dorința incredibilă să trăiască!
Pur și simplu, nu voia să moară, poate tocmai de aceea, și dintre melodiile lui, el iubea cântecul Inima, de ce nu vrei să îmbătrânești’! Era un fel al lui de a spune prin versuri că vrea să rămână în viață’! Din păcate, nu s-a putut lupta cu neajunsurile și până la urmă a clacat!’, spuneau apropiații artistului peste ani.