Ministerul Fondurilor Europene recunoaște că România pierde 2,1 miliarde euro din PNRR

Guvernul este în situaţia de a propune diminuarea alocării din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu 2,1 miliarde de euro, a recunoscut sâmbătă Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Motivul nu ar ține însă de neîndeplinirea unor reforme sau investiții.

De vină ar fi chiar creșterea economică. În conformitate cu Regulamentului European, statele membre au avut o alocare aferentă finanţării nerambursabile (granturilor) stabilită la nivelul anului 2020, din care 30% din valoarea acesteia a fost actualizată în iunie 2022.

Astfel, Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).

Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă iniţială a grantului s-a bazat, parţial, pe creşterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 şi, conform Regulamentului European, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022.

Tăieri pentru 21 de state UE

În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creşterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului iniţial, cum este cazul Belgiei.

În iunie 2022, pe fondul creşterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de Comisia Europeană pentru România, a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%.

Astfel, de la o valoarea iniţială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro.

„Aşadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a fost conceput pentru a sprijini pentru investiţii şi reforme esenţiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19″, subliniază MIPE.

Întrucât a reuşit redresarea economiei şi creştere în 2021 faţă de 2020, Guvernul este în situaţia de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro, astfel că a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune, dar nu este definitivată o listă finală în acest sens.

Aşadar, nu se pierde din suma pe care România trebuie să o primească din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiţii, adaugă ministerul.

Ce finanțări pot fi afectate

Astfel, în urma mandatului primit, MIPE a elaborat propunerile de ajustare a sprijinului financiar aferent PNRR care să nu crească riscul de implementare a investiţiilor din cadrul PNRR.

Pentru ca selectarea investiţiilor care să fie cuprinse în diminuarea de grant să fie cât mai puţin intruzivă asupra implementării Planului, s-a ţinut cont de următoarele aspecte:

-să nu se elimine reformele din plan;

– să nu afecteze priorităţile specifice ale crizei actuale în următoarea ordine de prioritate: energie, transport, educaţie, sănătate, digitalizare şi mediul de afaceri;

– să nu afecteze contribuţia la recomandările specifice de ţară (RSŢ), să nu afecteze procentele minime de contribuţie la tranziţia digitală (20% din total alocare) şi neutralitatea climatică (37% din total alocare);

– să fie diminuate investiţiile care pot fi transferate/continuate în cadrul programelor din Politica de Coeziune;

– să nu afecteze capacitatea de implementare/maturitatea investiţiilor.

Obligațiile și beneficiile României

Potrivit calendarului de implementare a PNRR, România a avut de îndeplinit 51 de jaloane şi ţinte cu termen de realizare trimestrul I şi trimestrul II 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă CE la finalul anului 2022.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării şi până la finalul lui 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane.