Decizia CEDO care va schimba legea în România. Află cum și cu ce poți fi înregistrat!

Un angajat al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba, anchetat pentru luare de mită, a apelat la CEDO. El a solicitat să se stabilească dacă înregistrarea în baza căreia a fost acuzat este legală și poate fi probă la dosar. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, printr-o hotărâre recentă, că se pot folosi în procese penale înregistrările realizate fără știrea unei persoane.

CEDO: Înregistrările făcute cu o cameră video miniaturală atașată la un stilou pot fi folosite în procese penale

Astfel, în cauza Sârbu c. României, CEDO a hotărât pe 28.03.2023 că este permisă utilizarea într-un proces penal a înregistrărilor realizate de o persoană cu ajutorul unei camere video miniaturale atașate la un stilou”, potrivit Asociației Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just.

CEDO a mai spus că “înregistrarea unei persoane fără știrea ei este o ingerință în viața personală, dar aceasta este prevăzută de lege. Codul de procedură penală român o permite. De asemenea, vizează un scop legitim fiind utilizată într-un proces penal declanșat pentru fapte de corupție. Mai mult a precizat că este necesară într-o societate democratică. A menționat, totodată că nu a fost vorba de o monitorizare constantă sau prelungită pe o perioadă lungă de timp. Prin urmare, nu i s-a încălcat dreptul la respectarea vieții private prevăzut de art. 8 din CEDO.

În baza înregistrărilor cu o cameră spion, Sârbu a fost condamnat pentru corupție

Sârbu, angajat al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba, avea drept atribuții să controleze societățile comerciale cu privire la plata sumelor datorate statului.  La un moment dat, s-a început anchetarea lui pentru luare de mită.

În cursul anchetei, cu ocazia unei percheziții se descoperă într-un computer o înregistrare a unei discuții dintre el și administratorul unei societăți care i-ar fi dat mită. Astfel, procurorii i-au deschis un al doilea dosar penal. În acest nou dosar, administratorul societății a recunoscut că a dat mită și că el a înregistrat discuția cu Sârbu. Administratorul a folosit o cameră video în miniatură care a fost atașată la un stilou.

Sârbu însă nu a recunoscut fapta și a contestat legalitatea înregistrării. Instanțele naționale au respins această apărare, stabilind că înregistrarea depusă la dosar este autentică. Practic, nu prezintă ștersături sau adăugiri și este legală. Instanța a mai spus că nu e necesară autorizarea unui judecător atât timp cât privește propriile discuții ale celui care face înregistrarea.

În cadrul procesului s-a stabilit și că nu are importanță că înregistrarea a fost descoperită cu ocazia soluționării unei alte acuzații. Pe baza acestor probe, Sârbu a fost condamnat pentru corupție.

Citește și:Statul român pierde definitiv la CEDO primul proces de hărțuire sexuală