Miliardarul care a vrut Roșia Montană, o nouă condamnare! Marile eșecuri ale acestuia în România

O curte de apel elvețiană a menținut verdictul de vinovăție pentru corupție împotriva magnatului minier Beny Steinmetz, care a fost condamnat la Geneva în urmă cu doi ani într-unul dintre cele mai importante litigii din industria minieră, informează Reuters.

Milionarul israelian Beny Steinmetz, cel implicat în proiectul de la Roșia Montană și în dosarul Băneasa, a fost condamnat în Elveția la 3 ani, din care 18 luni cu executare, o pedeapsă cu doi ani mai mică decât cea din primă instanță, din 2021, fiind achitat de acuzația de fals, datorită prescrierii acesteia.

Steinmetz va contesta verdictul la cea mai înaltă instanță federală a Elveției, numind decizia „nedreptă și motivată politic”, mai notează Reuters. Amenda anterioară de 50 de milioane de franci elvețieni (55 de milioane de dolari) a fost menținută.

Acuzațiile la adresa lui Steinmetz și a altor doi inculpați sunt de dare de mită pentru a obține licențe de exploatare pentru ceea ce se estimează a fi cel mai important zăcământ de minereu de fier din lume, aflat în Guineea și de falsificarea de documente pentru a acoperi mita.

Miliardarul israelian este condamnat și în România, pentru corupție, cu o pedeapsă de 5 ani, în dosarul Băneasa. Recent, Steinmetz i-a dat în judecată pe jurnaliștii de la RISE Project, solicitând ștergerea articolelor de investigație deja publicate care îl vizează, precum și interdicția de a publica o nouă anchetă jurnalistică despre afacerile lui.

Aventurile unui miliardar israelian în România

Trimitearea în judecată și primirea a cinci ani de închisoare cu condamnare reprezintă punctul terminus al aventurii pe care acesta a avut-o în România pentru că omul de afaceri a încercat mai multe tunuri, în frunte cu Roșia Montană. În plus, Steinmetz ar fi stat în spatele Black Cube, firma israeliană acuzată că ar fi încercat să o spioneze pe fost șefă DNA, Laura Codruța Kovesi.

La noi în țară, DNA a cerut în trecut arestarea preventivă în lipsă a patru oameni de afaceri israelieni implicaţi în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa, în care Remus Truică şi Paul al României au fost inculpaţi și condamnați la șapte și respectiv la trei ani și jumătate. Aceştia au fost acuzaţi de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și complicitate la spălarea banilor. Cei patru oameni de afaceri sunt: Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny” Steinmetz și Moshe Agavi. Stenogramele din dosarul retrocedărilor au dezvăluit prezența în grupare a lui Benjamin „Benny” Steinmetz, om de afaceri foarte interesat de resursele din țara noastră.

Țintele: bogățiile din Munții Apuseni

Cea mai importantă țintă a lui Steinmetz a reprezentat-o aurul din Apuseni, în special cel de la Roșia Montană. El, împreună cu oamenii de afaceri americani Seth Klarman şi John Paulson au controlat compania Gabriel Resources, cea care a încercat să dezvolte o mină de aur în România, care implica distrugerea a patru vârfuri de munte. Au fost temeri că acest lucru ar lăsa în urmă un lac de reziduuri toxice, cu apă cu cianură. Confruntat cu manifestaţii ample de stradă, Parlamentul român a decis să nu dea curs acestei investiţii. Gabriel Resources nu s-a lăsat şi a acţionat România în judecată la Curtea de Arbitraj.

Eșecul de la Roșia Montană i-a îndreptat pe Steinmetz,  Klarman și Paulson spre un alt teren din Patrulaterul Aurifer din Apuseni: Băișoara din județul Cluj. Într-un document al Gabriel Resources se arăta că firma autohtonă Rom Aur urma să continue activitatea pe un teren pus la dispoziţie de Primăria Cluj Napoca, condusă de Emil Boc. Actul purta semnătura administratorului Rom Aur, Nicolae Gruia Suciu. Această societate apărea ca având acţionar unic Gabriel Resources BV Nederland. Băişoara este o localitate din nord-estul Munţilor Apuseni, la o distanţă de 50 de km. de Cluj Napoca. Mineritul metalifer de aici este cunoscut de sute de ani, potrivit atestărilor documentare.  În localitate a fost constituită o persoană juridică alcătuită dintr-un conglomerat de composesorate şi primării ce deţin terenuri în zonă. Terenul arondat acestei persoane juridice este în mare parte terenul sub care de sute de ani se cunoaşte faptul că există zăcăminte auro-argintifere. Drept dovadă minele vechi de sute de ani din Băişoara şi interesul Gabriel Resources pentru acestea. Agenţia Naţională de Resurse Minerale a eliberat licenţă de concesiune pentru explorarea minereurilor auro-argintifere firmei Rom Aur (pe atunci „Rom Aur” – S.R.L. Roşia Montană, în calitate de concesionar), după ordinul 147/2006 emis de guvernul Tăriceanu.

O altă țintă: Loteria Română

Steinmetz a fost interesat și de Loteria Română. În urmă cu mai mulți reprezentanții companiei austriece Novomatic au încercat, în secret, să parafeze cu Loteria Română un contract de zeci de milioane de euro privind dotarea cu echipamente de tip videoloterie. Austriecii au fost parteneri de afaceri cu Steinmetz, prin intermediul firmei BSG Investments. Novomatic nu intra direct în afacere ci printr-un interpus: Novotalica. Aceasta avea ca acționari grupul Novomatic şi o firmă condusă de Tal Silberstein, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când acesta din urmă era premier, şi consultant al fostului preşedinte Traian Băsescu, şi Remus Truică. De altfel, numele Novotalica era o combinație între Tal (Silberstein) și Novomatic.

Eșec în imobiliare

De asemenea, în BSG anunţa un proiect rezidenţial cu 900-1.100 locuinţe şi o investiţie de 100 – 120 de milioane de euro în Grozăvești, București. Numai că terenul era un parc și nu putea interveni pe el. Totodată, Steinmetz, prin prin subsidiara Seven Hills, a anunțat planuri mărețe pentru piaţa imobiliară din România: 500 de milioane de euro în mai multe proiecte rezidenţiale din România. După achiziţia terenului din parcul Grozăveşti, compania şi-a completat portofoliul cu noi terenuri: patru ha. în Pantelimon (1.000 apartamente), 50 de ha. la Săftica (1.000 vile) şi 100 de ha. la Corbeanca (2.500 vile), două terenuri la Ploieşti (250 apartamente) şi unul de 67 ha. la Braşov (3.000 apartamente). Tot ce s-a „obținut” este un lanț de executări silite. Datoriile generate de creditele angajate pentru cumpărarea acestor terenuri s-au adunat, iar în 2012 a apărut prima executare silită – terenul de 50 de ha. de la Săftica. Compania imbiliară era reprezentată de Moshe Agavi, unul dintre cei patru israelieni căutaţi de DNA.

Bani din afaceri cu diamante și minerit

Cea mai mare parte a averii lui Steinmetz provine din afacerea cu diamante, minerit şi energie. Cel mai valoros activ al omului de afaceri este Steinmetz Diamond Group, care a tăiat şi şlefuit cel mai scump diamant vândut la o licitaţie, cu 83 de milioane de dolari. În 2010 a vândut grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din acţiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zăcămintele preluate de Vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume. Totuși, în august 2019, Steinmetz a fost pus sub acuzare de un procuror din Geneva. Acesta l-a acuzat pe miliardar și pe doi asistenți că ar fi plătit mită 10 milioane de dolari uneia dintre soțiile fostului președinte din Guineea, Lansana Conte, pentru licențe miniere între 2005 și 2010. „Există două acuzații, corupție și fals. Ambele sunt contestate categoric. Acuzațiile nu au niciun temei de fapt sau de drept”, a declarat pentru Reuters Marc Bonnant, un cunoscut avocat din Geneva care îl reprezintă pe Steinmetz.

„Beny Steinmetz nu i-a plătit niciodată un cent doamnei Mamadie Toure (una dintre concubinele fostului preşedinte din Guineea – n.r.). Mamadie Toure nu a fost soția președintelui (Lansana Conte), nu este agent public și, prin urmare, nu putea fi coruptă”, a spus Bonnant.

Miliardarul a fost rezident în Geneva, dar din 2016 s-a mutat în Israel. Acesta a angajat compania israeliană de detectivi Black Cube pentru a obține probe împotriva Vale SA, potrivit unor documente depuse într-o instanță din New York chiar de către compania lui Steinmetz, BSG Resources Ltd, și citate de Bloomberg și Calcalist. Black Cube a fost implicată în 2016 și într-un scandal la cel mai înalt nivel în România, fiind acuzată că a urmărit-o ilegal la Laura Codruța Koveși, procurorul-șef al DNA de la acea vreme.

Arestarea a doi angajați Black Cube pentru acuzații de spionaj contra procurorului-șef DNA a dus la demisii în firma israeliană și la producerea unei rupturi în interiorul companiei, a dezvăluit ulterior un angajat al firmei de spionaj, care a rămas sub protecția anonimatului. ”Când scandalul din România a devenit public, mai mulți angajați din divizia corporate au plecat. S-a produs o ruptură în firmă și mai mulți oameni au demisionat aproape imediat”, a declarat el. Angajatul precizează că Black Cube are două divizii principale: una pentru companii (divizia corporate) și una pentru guverne și actori politici.

Şefii agenţiei internaţionale de business intelligence şi consultanţă strategică, Black Cube – Dan Zorella, Avi Yanus şi Gal Farchi – au fost condamnați la câte 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare şi un termen de supraveghere de 3 ani în dosarul spionării fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, potrivit portalului Tribunalului Bucureşti.