Scandal diplomatic. Scurgerile de documente de la Pentagon arată că SUA a spionat Coreea de Sud

Ce știm până acum despre presupusele scurgeri de documente militare americane clasificate: spionajul este un obicei bine înscris în istoria SUA deși uneori a creat bătăi de cap aliaților care s-au aflat la celălalt capăt al spionajului american.

Deşi surprinzător, acest obicei al americanilor de a-şi spiona aliaţii nu s-a oprit. În ultimele săptămâni, o mulţime de documente despre care se presupune că ar fi fost scurse de la Pentagon, unele presupuse doar a fi accesibile celor cu autorizație de securitate ridicată din SUA, au fost postate pe platformele sociale Discord, Telegram și Twitter. 

Deocamdată nimeni nu a putut verifica în mod independent cât de autentice erau respectivele documentele, dar acestea ar fi inclus informații despre evaluările SUA cu privire la războiul din Ucraina, precum și informații despre aliații diplomatici.

Cel puțin două dintre documente, detaliază discuții interne între oficialii din Coreea de Sud cu privire la presiunea SUA pentru a furniza arme Ucrainei pe fondul ezitării Seulului. Informațiile conţinut în documentele respective arată că acestea s-au bazat parțial pe semnale de comunicare interceptate. Unul dintre documentele secrete scurse pe reţelele de socializare, a căror autenticitate nu a fost încă verificată, a arătat detalii despre conversații private purtate între doi oficiali sud-coreeni de top priind presiunile SUA ca Seulul să furnizeze arme letale Ucrainei.

Yang Uk, analist militar și de apărare la Institutul Asan pentru Studii Politice din Seul, susţine că legăturile oficiale dintre cele două țări nu vor fi neapărat afectate grav după acest incident, dar “ideea de spionaj între aliați poate afecta opinia generală a Coreei de Sud”.

Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk-Yeol, a reacţionat după apariţia documentelor şi a afirmat că „alianța este încă puternică”, dar “publicul coreean este foarte supărat că SUA nu are încredere în Coreea de Sud”.

Un oficial de la Pentagon a declarat că Departamentul de Apărare al SUA investighează scurgerea de documente, iar guvernul sud-coreean a transmis ieri că va discuta „problemele ridicate”. Oficialii apărării de la Seul au repetat, de asemenea, că politica Coreei de Sud cu privire la Ucraina nu se va schimba. Coreea de Sud a fost foarte precaută cu privire la furnizarea directă de arme Ucrainei – mai ales că legea sud-coreeană restricționează exportul de arme care ar afectapacea internaţională.

„Depunem eforturi pentru a menține relații pașnice și bune cu fiecare țară din lume, inclusiv Rusia”, a declarat preşedintele Yoon Suk-Yeol. Acesta a adăugat că că publicitarea documentelor face însă și mai grea cooperarea cu SUA, în special în politica privind Ucraina. „Chiar dacă președintele vrea să ajute, este foarte greu acum”, a declarat spune Yoon Suk-Yeol.

Problema spionajului SUA a fost deja abordată opoziția de la Seul.  Partidul Democrat din Coreea (DPK), care controlează Adunarea Națională, a fost rezervat în privința implicării în criza din Ucraina, dar a devenit vocal după apariţia documentelor privind interferența SUA. 

Luni, pe contul de Twitter al DPK, a fost postat un mesaj care a caracterizat presupusul spionaj american asupra Seulului drept „o încălcare gravă a suveranității naționale”. Un membru DPK, Kim Eui-kyeom, a sugera că spionajul american dezvăluit în documente a fost „foarte intenționat și premeditat”.

Preşedintele sud-corean Yoon Suk-Yeol plănuiește să viziteze Washingtonul pe 26 aprilie pentru a marca cele șapte decenii de alianță dintre SUA și Coreea de Sud, ocazie cu care va fi pus pe agenda de discuţii şi acest incident de spionaj. Vizita de stat de la sfârșitul acestei luni va fi prima în SUA a unui președinte sud-coreean din 2011, şi survine în contextul în care administrația Biden încearcă să-și consolideze relațiile în regiunea Indo-Pacific plină de preocupări de securitate din China până în Coreea de Nord. 

Deşi potrivit Casei Albe vizita este menită să aprofundeze legăturile dintre cele două țări, cu certitudine că scandalul de spionaj cu doar câteva săptămâni înainte de summit ar putea genera încorda relaţiile diplomatice, ţinând cont de faptul că sud-coreeni au catalogat incidental Drept “un dezastru”.

În 2013, a fost dezvăluit faptul că NSA și CIA au interceptat de ani de zile telefonul cancelarului german de atunci, Angela Merkel. Pe măsură ce luni mai târziu au apărut mai multe rapoarte despre indisponibilitatea SUA de a oferi informaţii asupra respectivului “incident”, unui oficial american de informații i s-a cerut chiar să părăsească ambasada americană de la Berlin din cauza acuzațiilor de spionaj, Merkel însăși descriind situația ca o „contradicție clară a cooperării de încredere”.

Dar Germania nu este singurul aliat al SUA care a fost spionat: în 2015 guvernul francez a fost revoltat după ce a apărut vestea că SUA îl spiona pe preşedintele de atunci, Francois Hollande, şi pe predecesorii săi. Hollande l-a sunat atunci pe omologul său american, Barack Obama, și a spus că a primit asigurarea că Washingtonul își va limita spionajului “inacceptabil între aliaţi”.