Se mai justifică „Tomata”? Plus de 22% la producția internă și de 30% la importuri, în șase ani

Programul Tomata, proiectul de suflet al ministrului Agriculturii Petre Daea, a adus, în 2022, un plus de 138.000 de tone la producția internă (22%), comparativ cu 2016, anul premergător lansării ajutorului de minimis pentru producția de legume în spații protejate, un nivel care depășește volumul importurilor.

Ceea ce nu spune ministrul Daea este faptul că nu doar producția internă s-a majorat, ci și importurile, care au crescut de la 76.478 tone, în 2016, la circa 100.000 de tone, anul trecut, ceea ce înseamnă un plus de 30%. În 2022, producţia de roşii a atins 760.000 tone, în timp ce consumul s-a ridicat la 862.000 tone.

Datele au fost prezentate de Petre Daea la dezbaterea moţiunii simple depuse, marți, împotriva sa în Parlament.

„Producţia de roşii a crescut constant din anul 2017, de când se aplică programul Tomata, producţia internă crescând de la 622.000 tone în 2016 la 753.000 de tone 2021 şi 760.000 tone în anul 2022, faţă de un consum uman de 862.000 tone. Se importă roşii în extrasezon, în perioada de iarnă. Faţă de anul 2017, producţia internă de roşii a crescut cu 20,1%, consumul uman de roşii a crescut cu 14%, iar consumul pe locuitor a crescut de la 38,1 kg pe locuitor la 45,1, deci cu 18%. Programul a condus şi conduce la creşterea producţiei şi a cererii interne, pentru că suntem deficitari în perioada noiembrie-mai, pentru că nu avem producţie internă din cauza condiţiilor climatice şi a creşterii accelerate a preţului la combustibil”, a declarat  Petre Daea.

În același timp, numărul solicitanţilor s-a majorat de la 8.000 în 2017, anul lansării programului, la peste 22.500, în acest an, din care peste 7.300 solicitanţi sunt tineri, cu vârsta sub 40 de ani. Ajutorul de minimis se ridică la 3.000 euro/1000 mp, în acest an.

„Aceasta datorită modului serios şi responsabil de elaborare a actelor normative la timp. Subliniez faptul că actul normativ care instituie această formă de sprijin pentru 2023 a fost realizat în decembrie 2022, practic înainte de începerea activităţii în legumicultură, producătorii fiind informaţi din timp privind sprijinul acordat. În anul 2020, actul normativ a fost publicat la 1 aprilie, când tomatele erau plantate şi înflorite, iar în anul 2021, în luna iunie, când practic tomatele erau pe masa consumatorilor”, a precizat ministrul.

România, cea mai mare piaţă de desfacere a tomatelor produse în Turcia

Camera Deputaţilor a dezbătut, marţi, moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea, depusă de USR şi Forţa Dreptei, votul urmând să fie dat în şedinţa de miercuri.

Semnatarii moțiunii au spus despre programul guvernaental „Tomata” că „este bun doar pe hârtie”, fiind doar „o nouă hoţie”.

 „Programul guvernamental Tomata este bun doar pe hârtie. În realitate, ţara noastră este cea mai mare piaţă de desfacere a tomatelor produse în Turcia. Dacă ne uităm şi la etichetele de pe celelalte fructe şi legume, realizăm că supermarketurile româneşti sunt de fapt aprozare internaţionale. Deşi prin programul Tomata guvernul dă subvenţii din anul 2017 – de pe vremea lui Dragnea – în 2022, România a importat roşii din Turcia în valoare de 65 de milioane de euro. Aşadar, putem spune că ‘Tomata de Turcia’ este marca ministrului Daea. Tomata de guvern nu este decât o nouă hoţie. Din banii de la Guvern au răsărit mai multe dosare penale decât sere cu roşii. Vă cerem, domnule ministru Daea, să ne prezentaţi astăzi rezultatele programului guvernamental Tomata, de la începutul acestuia şi până în prezent. Vrem să aflăm dacă jaful din banii publici alocaţi pentru investiţii a continuat şi în mandatul dumneavoastră şi al domnului Chesnoiu”, arată textul moţiunii.

Citește și Efectele „Tomata”: Fărâmițarea exploatațiilor, înmulțirea bolilor și distrugerea solului