Luptă strânsă în Turcia pentru putere

Turcii ies la vot, astăzi, fiind așteptată o luptă mai strânsă ca niciodată. Votul prezidenţial şi cel parlamentar, pentru care se preconizează un posibil tur doi de scrutin la 28 mai, va  fi decisiv pentru soarta Turciei în perioada următoare, fiind așteptate schimbări importante în privința modului  de conducere a țării, în contextul provocărilor politice, dar mai ales economice.

Principalii favoriți sunt Recep Tayyp Erdogan – cel mai longeviv lider al Turciei moderne, promotorul spiritului religios şi a ratelor scăzute ale dobânzilor pentru populație și care a slăbit legăturile ţării, membră NATO, cu Occidentul și Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), sprijinut de şase partide de opoziţie, potrivit Hotnews.ro.

Popularitatea lui Erdogan a scăzut, însă, semnificativ, după cutremurele din sud-estul Turciei din urmă cu câteva luni, în urma cărora au murit peste 50.000 de persoane, ca să nu mai vorbim de problemele economice.

Erdogan şi partidul său de sorginte islamistă, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AK), a centralizat puterea în jurul unei preşedinţii executive, cu sediul într-un palat de 1.000 de camere situat la marginea Ankarei, locul de unde este dictată  politica privind afacerile economice, de securitate, interne şi internaţionale ale Turciei. Mai trebuie reținute ratele mari ale inflației, care a urcat, anul trecut, la maximul ultimilor 24 de ani – 85%, în timp ce lira s-a prăbuşit la o zecime din valoarea sa faţă de dolar în ultimul deceniu.

Trebuie remarcat și faptul că sub conducerea lui Erdogan, aflat la putere timp de 20 de ani, Turcia şi-a afirmat puterea militară în Orientul Mijlociu şi nu numai, dar a avut și unele ciocniri diplomatice cu puterile regionale Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Israel, precum şi o confruntare cu Grecia şi Cipru în legătură cu graniţele maritime din estul Mediteranei.

Nu în ultimul rând, apropierea de preşedintele rus Vladimir Putin i-a făcut pe critici să pună la îndoială angajamentul Turciei faţă de alianţa militară occidentală, NATO.  

Cu ce vine opoziția

Opoziția este reprezentată de cele două partide principale de opoziţie, CHP – secularist – şi partidul naţionalist de centru-dreapta IYI, care și-au unit forțele cu patru partide mai mici în cadrul unei platforme care anunță multe schimbări cu privire la politicile lui Erdogan.

Printre altele, s-au angajat să restabilească independenţa băncii centrale şi să schimbe politicile economice neortodoxe ale lui Erdogan și vor să desfiinţeze prerogativele executive ale preşedintelui în favoarea sistemului parlamentar anterior.

De asemenea, au în plan îmbunătăţirea relaţiilor cu aliaţii occidentali, inclusiv cu Statele Unite. Toate acestea ar putea să stimuleze investițiile străine, susțin analiștii.

Cele mai recente sondaje arată că Kilicdaroglu îl devansează pe Erdogan, a cărui popularitate este afectată de viaţa tot mai scumpă a populației, din cauza inflaţiei. Aproape toată lumea se așteaptă ca disputa între cei doi să se tranșeze în turul doi, însă.