Umbrărescu, cel mai important constructor român, își vinde afacerile la Bechtel! EXCLUSIV

Cel mai important constructor român de șosele rapide își auditează afacerile în ideea de a le vinde la compania care a însemnat pentru noi biletul de aderare la NATO.

Dorinel Umbrărescu, proprietarul mai multor companii de construcții, intenționează să își vândă afacerile către americanii de la Bechtel. Surse apropiate negocierii au declarat pentru Puterea.ro că afacerile lui Umbrărescu sunt în acest moment auditate la Deloitte.

Omul de afaceri român este unul dintre cei mai importanți constructori de autostrăzi și drumuri expres din țară. El a executat și are în execuție în jur de 400 de kilometri de șosea rapidă, iar totalul contractelor sale se ridică la 23,1 miliarde de lei.

Până la ora publicării acestui material, Dorinel Umbărărescu nu a putut fi contactat.

Proiectele sale sunt două tronsoane de pe Autostrada Transilvania – A3, care totalizează 42,2 kilometri, două loturi, 2 și 4, de pe Centura Capitalei, Nord, în profil de autostradă, în jur de 23,5 kilometri, două tronsoane care totalizează 63 de kilometri de pe drumul expres Craiova-Pitești, zis și ”autostrada Ford”, ciotul de 9,1 kilometri dintr Margina și Holdea, de pe A1, o lucrare foarte complexă, și mai multe porțiuni de pe Autostrada Moldovei, care însumează 255 de kilometri.

Ce îl nemulțumește pe Umbrărescu

Antreprenorul a decis să își vândă afacerea americanilor din cauza unui cumul de motive: inconsecvența măsurilor legislative și fiscale, creșterea prețurilor materialelor de construcții, relația defectuoasă cu Compania de Autostrăzi, deținută de Ministerul Transporturilor, invazia companiilor turcești, exodul forței de muncă, inclusiv la acele societăți din Turcia.

Pandemia de COVID și războiul din Ucraina a săltat rata inflației chiar spre 16%, astfel încât costurile companiilor de construcții au crescut chiar și cu 30%. Aceste salturi de costuri nu au fost luate în seamă de CNAIR pentru o eventuală renegociere a contractelor. De altfel, companiile lui Umbrărescu au încetat anul trecut lucrul pe majoritatea șantierelor pe motiv că societatea Ministerului Transporturilor le-a promis constructorilor, nu doar celor de la UMB, firma lui Umbrărescu, de peste jumătate de an că Executivul va adopta prin OUG formula polinomială de ajustare a prețului contractelor.

Umbrărescu acuză, de asemenea, și invazia companiilor turcești în infrastructura autohtonă, mai ales în vremea ministeriatului lui Sorin Grindeanu. Mai exact, reclamă modul acestora de lucru. Câștigă licitații la prețuri mult mai mici decât concurența, iar după primirea contractelor, turcii iau și forța de muncă de la competitori, ademenind-o cu lefuri mai mari.  În felul acesta, multe companii se trezesc peste noapte că nu pot să-și îndeplinească sarcinile din contract, adică să termine lucrările la timp, din cauză că nu au cu cine.

Costurile mari, lipsa forțelor de muncă, concurența turcească sunt printre principalele cauze care duc la intrarea în insolvență a companiilor de construcții. Într-o analiză făcută de Sierra Quadrant se spune că în zonele de business cu cele mai mari probleme, pe locul secund se află sectorul construcțiilor, cu 21.085 de firme în dificultate. Numărul companiilor în insolvență în acest sector a crescut cu 22,9%, iar a celor radiate cu 8,8%.

Numărul firmelor de construcții care și-au suspendat activitatea a crescut cu 27%, iar a celor care au pus lacătul pe ușă, fiind dizolvate, a crescut cu 26%.

,,Creșterea puternică a prețurilor materialelor de construcții alături de scumpirea semnificativă a utilităților (energie, gaze, carburanți) au dat peste cap multe dintre planurile constructorilor, iar scumpirea finanţării bancare a accentuat problemele din acest sector. Nu este exclus ca, în 2023, numărul firmelor cu probleme din acest sector să crească cu 20-30%”, arată analiza.

Cine e Bechtel

Contractul cu Bechtel, prin care statul român a plătit 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostrăzi, este considerat cel mai păgubos acord încheiat de România după Revoluţie. Au fost inaugurați în 2009-2010 în timpul premierului Emil Boc – actual primar în Cluj-Napoca, după ani de blocaje pe toate tronsoanele.

La o treime din traseu, aproximativ 150 km între Brașov și Târgu-Mureș, s-a renunțat, pe o durată nedefinită, odată cu regândirea modului în care pot fi integrate viitoarele autostrăzi ale României în rețeaua europeană de transport.

Proiectul a fost planificat fără cap încă de la început. Contractul a fost împărțit în trei secțiuni numerotate de la 1 la 3 fiecare împărțită în câte două-trei loturi. Alegerea lotului pe care lucrările urmau să înceapă pare-se că s-a făcut aleatoriu. Loturile nu erau începute în ordine, ci au fost alese loturi amplasate în diferite puncte ale autostrăzii. Prin urmare, în loc să se plătească câte o organizare de șantier pentru două loturi învecinate s-a ajuns să fie achitate sume duble pentru organizări de șantier la loturi disparate. Totul a fost o ”optimizare” făcută de americani a contractului astfel încât orice scăpare a părții române, oricare nerespectare a prevederilor contractuale, lipsa surselor de finanțare de la buget să producă bani în conturile companiei americane.

Invazia turcească

În vremea ministeriatului lui Sorin Grindeanu la Transporturi a explodat prezența companiilor turcești în infrastructura mare a României. Turcii aproape că au câștigat toată construcția A0, centura Capitalei cu profil de autostradă, au pus mâna pe construcția metroului de la Otopeni și pe cel de la Cluj-Napoca. De asemenea, vor construi și un segment important din autostrada Sibiu-Brașov.

După groaznicele cutremure recente din Turcia, unde s-a descoperit că lucrările de construcție s-au făcut în bătaie de joc, autoritățile române vor să afle dacă firmele turcești care au construit în zona devastată de cutremur au proiecte și în România. Și dacă da, verificările vor viza dacă, la noi, au fost respectate normele de siguranță în construcții.  

Reacția e de înțeles pentru că vine în urma tragediei care s-a întâmplat în Turcia, a spus la Europa FM Guven Gungor, președintele TIAD, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România. El a spus că măsura trebuie aplicată cu mare atenție și după verificări temeinice:„Este foarte ușor să întoarcă într-un fel de vânătoare de vrăjitoare. Firmele turcești, toate firmele mă refer, riscă să devină un nou target al controalelor și așa mai departe, ceea ce nu este ok, este o discriminare. Trebuie identificați dacă sunt în primul rând oameni de afaceri din domeniu, care au construit în zona respectivă, și în România sau nu. Dacă nu, nu trebuie să fie firmele turcești considerați ca potențiali înșelători.”