România importă până și bălegar din Ungaria, nu doar lapte

Crescătorii de vaci trec prin momente grele, prețul laptelui autohton fiind la un nivel foarte jos, în timp ce importurile sunt pe val. Românii au ajuns să importe nu doar lapte, ci și bălegarul de la vacă, pe care îl găsim frumos ambalat în magazinele de bricolaj, în timp ce fermierii români sacrifică mii de animale în fiecare zi.

Pare de necrezut, dar în magazinele de grădinărit din România, bălegarul din Ungaria se găsește mai peste tot, semn că maghiarii știu să facă bani chiar și din dejecțiile de la animale. Și marketing, bineînțeles, pentru că bălegarul de la vecinii unguri este comercializat cu un nume ceva mai pompos care să dea și bine la clienți: îngrășământ uscat de bovine.

Așa că pe lângă faptul că le cumpărăm laptele, acum, și bălegarul unguresc are mare trecere pe plaiurile mioritice. Iar de această realitate sunt conștienți și oficialii români, iar, din păcate, nu este vorba de importuri aduse numai din Ungaria.

”Avem mere din Polonia, mâncăm lapte din Ungaria, ne mai și întrebăm de ce este scump laptele. Păi dacă ai inflație de 26%, laptele acela vine deja cu 26% mai scump, în timp ce producătorii noștri nu au unde să-și valorifice marfa”, spunea în urmă cu câteva zile Adrian Câciu, ministrul de Finanțe.

Ce se întâmplă cu producția autohtonă de lapte

La acest moment, România își asigură undeva la 40-45% din autoconsum, comparativ cu ceea ce se întâmplă în Ungaria, unde procentul ajunge la 120-125%, susține Ionuț Lupu, director executiv al Asociației Holstein.ro.

România mai are doar undeva la 700-800 000 de animale, față de 7 milioane, la cât ajunsese la un moment dat. În ultima vreme, însă, tot mai mulți fermieri au renunțat la animale, din cauza prețului mic obținut pe litrul de lapte din partea procesatorilor.   

„Este clar că fără investiții nu vom reuși nici noi, sectorul vacii de lapte, să supraviețuim. Ne uităm cu îngrijorare la ziua de mâine, pentru că practic supraviețuirea este cea mai importantă, la acest moment. Suntem practic în punctul în care fluctuațiile de preț care până acum aveau o ciclicitate de 24 de luni, acum, se repetă la intervale de șase luni. Vedem diferențe din ce în ce mai mari între minim și maxim, atunci când este vorba de prețul de vânzare al laptelui la poarta fermei, iar aceste șocuri nu fac decât să destabilizeze foarte mult fermierii din punct de vedere financiar”, declară Lupu.

Adevărul este că producția românească de lapte nu este mai mare, decât acum un an sau doi, ci mai degrabă vorbim exclusiv de o incapacitate a fermierilor români de a câștiga piața, de a avea acces la ea.

“Avem foarte mulți fermieri care au luat decizia în ultimele luni să abandoneze piața, pentru că nu este atractivă, iar aceste fluctuații de prețuri îi descurajează”, a mai precizat Lupu.

Citește și Fermierii români pierd 29,7 milioane de euro. Daea a fost degeaba la Bruxelles