Fermierii români la CE: 10 milioane de euro nu acoperă nici gropile făcute în asfalt

Aproximativ 200 de reprezentanţi ai agricultorilor din şase ţări central şi est-europene, inclusiv România, au cerut, marți, la Bruxelles, prelungirea interzicerii importurilor principalelor cinci produse agricole şi după data de 5 iunie, până pe 14 iunie 2024.

Fermierii au participat, în apropierea sediului Comisiei Europene, la un protest cu privire la situaţia şi problemele grave întâmpinate de sectorul agricol şi alimentar intern ca urmare a conflictului din Ucraina.

De asemenea, manifestanţii au susţinut adoptarea unor măsuri la nivel european, precum reintroducerea taxelor vamale şi a contingentelor la produsele agricole şi alimentare ucrainene şi extinderea măsurilor preventive temporare cu privire la importurile din Ucraina până la 14 iunie 2024. O astfel de măsură ar permite celor șase țări să poată să fie folosită capacitatea de stocare rămasă pentru a depozuta cerealele Uniunii Europene după recolta din vara acestui an.

La protest au luat parte şi aproximativ 50 de membri ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe – PRO AGRO, Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţiei Forţa Fermierilor (AFF), organizaţii reunite în cadrul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare din România.

Ce au cerut fermierii români

În Rondul Schuman din Bruxelles, reprezentanţii agricultorilor români au purtat bannere cu mesaje precum ”Stop grâne GMO din Ucraina! Dacă tot consumăm, vrem să şi producem!”, ”Fermierul român, geografic european, practic singur!”, ”Calculele voastre = Falimentele noastre!”, ”Coridoarele de securitate, surse de vulnerabilitate!”, ”România a pierdut într-un an 5,7 miliarde euro”, ”Vrem să ajutăm, dar nu cu orice preţ!”, ”Solidaritate, nu suferinţa fermierilor!”.

”Împreună cu colegii din Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Bulgaria încercăm să tragem un semnal foarte puternic de alarmă că este nevoie de o prelungire a interzicerii importurilor principalelor cinci produse agricole şi după data de 5 iunie, până pe 14 iunie 2024. Există riscul foarte mare ca în perioada recoltatului să nu existe transport disponibil, să nu se elibereze magaziile şi silozurile şi fermierii fie să recolteze şi să lase producţia agricolă pe câmp, fie să n-o recolteze, în speranţa că vom avea un an agricol relativ bun pentru culturile de toamnă, deşi în două-trei zone din ţară sunt probleme cu seceta. Avem nevoie de un control mult mai strict, pentru a ne asigura că atunci când se spune că doar se tranzitează ţara, atunci doar se tranzitează. Pentru contractele care se află în derulare ar trebui să nu mai fie introduse acte adiţionale antedatate ca să crească cantitatea de produse importate. Deşi s-a spus că până pe 5 iunie ele sunt interzise, traficul este în continuare foarte intens şi nu observăm nicio degrevare”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, Florentin Bercu.

Probleme și la procesare

Bercu spune că s-a observat o aglomerare a camioanelor care transportă făină, mălai şi ulei brut, iar acest lucru înseamnă că şi procesarea primară a început să aibă probleme substanţiale.

Pe de altă parte, Bercu a evidenţiat importanţa unor măsuri ale executivului comunitar în vederea limitării impactului crizei din Ucraina asupra agriculturii europene, în particular asupra agriculturii din România.

”Avem o întâlnire cu dl. comisar (european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Janusz) Wojciekowski la ora 14:00. Noi sperăm să existe măsuri pe care Comisia Europeană să le ia. Noi am spus că impactul este foarte mare, blocajul şi tot ce a afectat România estimăm undeva la 5 miliarde de euro atât cu privire la partea afectată a fermierilor, cât şi la partea de infrastructură stricată şi toate repercursiunile în lanţ. Despăgubirile nu sunt o măsură, chiar dacă au fost despăgubiri hilare, să le spun aşa, pentru că 10 milioane de euro nu acoperă nici gropile care s-au făcut în asfalt. Considerăm că este necesar să se acorde şi despăgubirile promise, cele 30 de milioane de euro ce urmează să fie aprobate în cadrul Consiliului AGRIFISH, chiar dacă cei 12 miniştri din anumite state membre s-au opus sau nu înţeleg efortul nostru. Noi considerăm că, dacă nu se acceptă acest lucru, atunci este foarte important să fie repartizate cote către toate ţările din Uniunea Europeană conform suprafeţei şi populaţiei pe care o au, astfel încât riscul să fie diseminat şi să nu rămână presiunea cea mai mare pe România şi pe Polonia în special, care sunt ţările cele mai apropiate şi cele mai afectate”, a subliniat Bercu.

Finanțare pentru infrastructură

Reprezentanţii agricultorilor din Europa Centrală şi de Est solicită finanţare pentru construirea de rute de transport, pentru transport şi pentru infrastructura portuară pentru a permite tranzitul eficient de produse agricole şi alimentare din Ucraina către porturile de la Marea Baltică şi Marea Neagră. De asemenea, este necesară crearea unei infrastructuri de transport şi a unor centre logistice pentru tranzitul produselor din Ucraina prin România şi Bulgaria către portul grec Salonic. În acest fel, se va permite şi deschiderea rutei Constanţa pentru exporturile româneşti.

Una dintre propunerile agricultorilor români pentru autorităţile de la Bucureşti este o separare a fluxurilor de marfă. ”În portul Constanţa ar trebui să avem o destinaţie, de exemplu în Port Sud pentru produsele din Ucraina şi în terminalul nord pentru produsele din România, şi să existe o prioritizare sau cel puţin condiţii egale pentru produsele din România şi cele din Ucraina, pentru că în prezent şoferii de tiruri care merg pur şi simplu sunt lăsaţi în aşteptare ca să fie descărcate şi finalizate mai întâi transporturile cu marfă ucraineană, chiar dacă acestea au venit după ei. Adică noi nu am zis să fie doar pentru România. Vrem să ajutăm şi Ucraina, şi fermierii ucraineni în special, dar din păcate din acest ajutor au avut de câştigat tot traderii, care au speculat, şi nu fermierii”, a mai spus preşedintele Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare.

La rândul lui, secretarul general al organizaţiei fermierilor şi cooperativelor agricole europene COPA-COGECA, Pekka Pesonen, a atras atenţia asupra importanţei găsirii unor soluţii europene la problemele grave întâmpinate de agricultorii din Europa Centrală şi de Est în contextul războiului din Ucraina.

‘Bine aţi venit în jungla europeană a politicii agricole! Mă aflu aici pentru a exprima astăzi sprijinul nostru pentru comunitatea agricolă europeană. Avem o problemă europeană cu situaţia actuală de la frontiera noastră de est şi vrem soluţii europene pentru asta. De la bun început, mesajul nostru pentru Comisia Europeană şi pentru celelalte instituţii UE a fost transmis deja anul trecut, când am primit primele informaţii de la colegii noştri polonezi, români, cehi, slovaci şi ungari pentru a avea soluţii europene. Răspunsul din partea UE a fost: ‘Aceasta este o problemă regională, care nu ne priveşte pe noi’. Nu am fost şi încă nu suntem de acord cu asta. Colegii noştri din ţările membre UE aflate la frontiera cu Ucraina, au dat dovadă de o solidaritate remarcabilă cu Ucraina în timpul războiului de agresiune lansat de Rusia. Evident, trebuie să fim solidari cu poporul ucrainean, dar trebuie să ne asigurăm că exporturile de cereale ucrainene către ţări terţe au loc fără a perturba piaţa Uniunii Europene şi, foarte important, trebuie să securizăm piaţa noastră unică”, a afirmat Pekka Pesonen.