Laszlo Tokes nu renunță la ideea că Transilvania ar putea fi precum Găgăuzia

Deși i-a fost retras Ordinul Steaua României din acest motiv, pastorul maghiar Laszlo Tőkés nu renunță la ideile Transilvaniei libere, pe care o compară cu Găgăuzia.

Administrația Prezidențială trebuie să-i plătească lui Laszlo Tokes suma de 4.725 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, în dosarul în care pastorul reformat și lider al comunității maghiare din România cere anularea decretului prin care i s-a retras Ordinul „Steaua României”. Din actele dosarului rezultă că pastorul maghiar nu se dezice de afirmațiile pentru care i-a fost retrasă distincția, ba mai mult, face apologia autonomiei Transilvaniei, oferind exemplul „de succes” al Găgăuziei.

Înalta Curte a reținut cauza spre rejudecare pe fond, pe data de 25 mai, iar următorul termen a fost fixat pentru 10 octombrie.

Decorația îi fusese conferită lui Laszlo Tokes în 2009, de către fostul președinte al României Traian Băsescu, pentru rolul pe care pastorul l-a avut în Revoluția din 1989, la Timișoara.

Pe 20 noiembrie 2013, Tokes Laszlo a rămas fără Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, după ce i-ar fi cerut premierului Ungariei, Viktor Orban ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Hotărârea de retragere fusese luată atunci de Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional „Steaua României”. Pe data de 20 iunie 2014 Curtea de Apel București a confirmat retragerea distincției, Înalta Curte a menținut hotărârea în 2016.

Pe data de 04.03.2016, președintele Klaus Iohannis a emis Decretul de retragere a decorației lui Laszlo Tokes, actul fiind contrasemnat de premierul de atunci, Dacian Cioloș. De data acesta, pastorul reformat s-a îndreptat în instanță împotriva celor doi.

În prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu un recurs al lui Laszlo Tokes declarat împotriva unei soluții pronunțate de Curtea de Apel București pe data de 14.10.2022.

„Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Tokes Laszlo împotriva Sentinţei civile nr. 1812 din 14 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a de Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează sentinţa atacată şi reţine cauza în vederea rejudecării fondului. Obligă intimata – pârâtă Administrația Prezidențială, în calitate de reprezentantă a Președintelui României, la plata sumei de 4.725 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea recurentului-reclamant. Acordă termen la data de 10 octombrie 2023, cu citarea părţilor. Definitivă”, se arată în minuta ICCJ.

Motivele pentru care Înalta Curte a decis să oblige Administrația Prezidențială să-i plătească lui Laszlo Tokes cheltuielile cu recursul vor fi detaliate de judecători în motivare.

Laszlo Tokes nu renunță la ideea de autonomie a Transilvaniei

Până atunci, Ziare.com a consultat hotărârea Curții de Apel București din data de 14.10.2022, pentru a vedea ce prin ce argumente își cere Laszlo Tokes decorația înapoi:

• „Cu privire la excepţia nulităţii absolute, reclamantul a arătat că (…) hotărârea Consiliului de Onoare (din 2013 – n.r.) are natura unui act premergător, iar legalitatea decretului prezidenţial (din 2016 – n.r.) poate fi afectată de neregularităţile care au viciat procedura administrativă prealabilă.
• Hotărârea din 20 noiembrie 2013 a fost dată cu încălcarea dreptului său constituţional şi procedural la apărare. Reclamantul a precizat că, după ce nu i s-a asigurat dreptul la apărare la termenul din 26 septembrie 2013, pentru a curma orice îndoială în privinţa posibilităţii legale de a fi reprezentat/asistat de avocat în faţa Consiliului de Onoare.
• Politicienii pesedişti care s-au antepronunţat în cauză, solicitând în scris retragerea decoraţiei (Ecaterina Andronescu şi Gabriela Firea – n.r.) au participat la votarea hotărârii. Neîndoielnic, aveau obligaţia legală de a se abţine, având în vedere cazurile de incompatibilitate (…). Reclamantul precizează ca a adus la cunoştinţa Consiliului de onoare faptul că legea interzice participarea celor două doamne la rezolvarea sesizării, având în vedere interdicţia legal instituită, fiindcă şi-au exprimat anterior părerea cu privire la soluţie, în cauza pe care au fost desemnate să o judece. Făcând abstracţie şi de aceste prevederi procedurale, cele două denunţătoare „cavalere” au participat la judecarea pricinii şi la pronunţarea hotărârii.
• Cu privire la fondul cauzei, reclamantul a arătat că decretul atacat, emis pe baza procedurii administrative prealabile viciate, reprezintă şi o încălcare grosolană a prevederilor constituţionale (art. 1, alin. 3), care garantează respectarea idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989.
• Propunerile pesediste de retragere a decoraţiei, trase la indigo, formulate şi de persoane aflate în vizorul DNA, pornesc de la premisa greşită că reclamantul a solicitat „instituire a unui protectorat maghiar asupra Transilvaniei”. Absolut inexact, astfel cum a arătat, în cunoştinţă de cauză, şi presa internaţională, care şi pe acest considerent a condamnat emiterea decretului prezidenţial de retragere.
• În realitate, reclamantul a venit cu ideea ca România şi Ungaria, după exemplul Italiei şi Austriei, să-şi aroge împreună, statutul de puteri garante asupra Transilvaniei („vedhatalmi status”- ved=protejează, hatalom = putere — în limbajul juridic român se foloseşte noţiunea de „putere garantă”).
• Reclamantul a menționat că s-a inspirat din statutul realizat în comun de Italia şi Austria, care a condus la autonomia teritorială din Tirolul de Sud, ţinut care de atunci cunoaşte o prosperitate fără precedent. Fireşte, a avut în vedere ca cele două guverne, de comun acord, să aibă acest rol de putere garantă şi să acţioneze împreună la găsirea unei soluţii reciproc acceptabile pentru crearea autonomiei teritoriale.
• Reclamantul a precizat că regimul preconizat diferă net de cel prezentat de iniţiatorii retragerii distincţiei, care au protestat împotriva faptului că dorește crearea unui „protectorat al Ungariei asupra Transilvaniei”, afirmaţie care este vădit mincinoasă, astfel cum a demonstrat mai sus.
• Este de notorietate, protectoratul a fost exercitat de unele puteri coloniale asupra coloniilor. Tirolul de Sud, locuit preponderent de vorbitori de limbă germană, nu a fost şi nu este colonie, ci este exemplul cel mai reuşit al autonomiei teritoriale, care s-a înfăptuit cu respectarea integrităţii teritoriale a Italiei.
• Calificarea autonomiei teritoriale, prin considerentele hotărârii premergătoare – orbeşte acceptat de preşedintele pârât şi de prim-ministrul contrasemnatar – drept poziţie extremistă, periculoasă, contrară convieţuirii interetnice, revizionistă, de instigare la ură etnică, de contestare a tratatului de la Trianon etc. frizează penibilul şi denotă necunoaşterea acestei instituţii, care există în 11 (unsprezece) ţări din Europa, printre care şi în Republica Moldova, care a acordat autonomie teritorială găgăuzilor.
• Din păcate, motivarea broşuristă a hotărârii acceptate de Preşedintele ţării, nu ţine cont de faptul că autonomia teritorială înseamnă înainte de toate respectarea graniţelor naţionale existente şi că, în ţara noastră, va putea fi înfăptuită exclusiv prin votul Parlamentului României, confirmat prin referendum”, au arătat avocații lui Laszlo Tokes, citați în expozitivul motivării.

Cum a răspuns Administrația Prezidențială susținerilor lui Tokes

La data de 05.05.2022 Administraţia Prezidenţială a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a Decretului prezidenţial nr. 290 din 04.03.2016, contrasemnat de prim-ministru, pentru următoarele motive:

• „Unele decrete ale Preşedintelui se contrasemnează de prim-ministru. Acestor acte juridice le sunt aplicabile dispoziţiile art. 126 alin. (6) din Constituţie, potrivit cărora „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale”.
• O interpretare contrară ar însemna că, analizând refuzul, instanţele judecătoreşti învestite cu exercitarea controlului de legalitate, s-ar substitui prerogativelor constituţionale ale Preşedintelui României, decizia acestei autorităţi putând fi invalidată în urma efectuării unui control fundamentat pe aprecieri în egală măsură subiective, de către un for judiciar care ar pronunţa o hotărâre judecătorească, ceea ce este în evidentă contradicţie cu prevederile legale şi ar echivala cu negarea atribuţiilor constituţionale proprii ale Preşedintelui României, care ar deveni atribuţii comune/partajate cu instanţele judecătoreşti. Din această perspectivă, opinam că, pentru acest tip de decret, instanţele judecătoreşti nu au vreo competenţă de control şi cenzură.
• În motivarea şi susţinerea acestei excepţii a inadmisibilităţii, a apreciat că sunt aplicabile mutatis mutandis, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 285 din 21 mai 2014, prin care instanţa de contencios constituţional a stabilit natura juridică şi efectele contrasemnării unui decret al Preşedintelui României.
• Curtea (Constituțională – n.r.) constată că Preşedintele României are competenţa de a emite decretul de decorare, în timp ce prim-ministrul are competenţa de a-l contrasemna; actele juridice ale Preşedintelui (decretele), precum şi actele cu valoare juridică ale prim-ministrului (contrasemnarea), pe lângă componenta lor juridică, au şi o puternică semnificaţie politică; răspunderea politică pe care şi-o angajează prim-ministrul pentru actele săvârşite în cursul mandatului vizează şi contrasemnarea decretelor Preşedintelui”, a arătat Administrația Prezidențială.

Magistrații: Decretul de retragere nu este supus controlului judecătoresc

Pe data de 14.10.2022, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă acțiunea lui Laszlo Tokes:

• „Curtea constată că Decretul nr. 290/04.03.2016 emis de Președintele României şi contrasemnat de prim-ministru, prin care s-a dispus retragerea Ordinului Național Steaua României în grad de cavaler este un act juridic de drept public prin care se manifestă două voinţe care produc acelaşi efect, şi, independent de faptul că este un act administrativ complex, acest act nu poate fi asimilat unei alte categorii de acte administrative, fiind rezultatul unor raporturi de natură constituţională, pe de o parte, între cei doi şefi ai executivului, pe de altă parte, cu Parlamentul.
• Raţiunea obligaţiei de se contrasemna acest decret de prim-ministru constă tocmai în exercitarea unui control parlamentar indirect ce ţine de principiul democraţiei constituţionale.
• Prin instituţia contrasemnării, Parlamentul exercită un control indirect prin mijlocirea prim-ministrului, care răspunde în faţa legislativului.
• Față de aceste considerente, Curtea apreciază că decretul nr. 290/04.03.2016 emis de Președintele României şi contrasemnat de prim-ministru nu este supus controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, fiind aplicabile dispoziţiile art.126 alin.6 din Constituţia României şi art.5 alin.1 lit. a) din Legea nr.554/2004, motiv pentru care va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă”, se arată în dispozitivul motivării, scrie ziare.ro