„Băiatul lui Radu Mazăre” de la Transporturi, scapă prin prescripție de dosarul de trafic de influență

Fost consilier al primarului Radu Mazăre, Valentin Răducu Preda a scăpat prin prescripție pe data de 16 februarie 2023, atunci când Tribunalul București a dispus, pe fond, soluția de încetare a procesului penal.

Iată cum a decurs procesul lui Valentin Răducu Preda până ca acesta să fie salvat prin „marea prescripție” de către judecătorii CCR:

• „Față de inculpatul (Preda Răducu Valentin- n.r.) s-a reţinut că la data de 20.06.2012 a pretins reprezentantului Astaldi SpA, (Canino Pier Luca – n.r.) indirect, prin intermediul inculpatului (Bohâlțeanu Tudor Gabriel – n.r.), suma de 750.000 euro, promițându-i acestuia că datorită influenței pe care o au asupra decidenților din Ministerul Transporturilor (…), influență rezultată din calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Transporturilor și calitatea de consilier al ministrului transporturilor deținută de (Bohâlțeanu Tudor Gabriel – n.r.), vor menține investiția la lucrările la Magistrala 4 de metrou pe lista de priorități a guvernului și că nu vor fi probleme cu finanțarea lucrărilor, pretindere ce a fost urmată de primirea, în perioada 3.07.2012 – 18.09.2012, de către inculpatul (Bohâlțeanu Tudor Gabriel – n.r.), în contul societății (…), a sumei de 4.152.541 lei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență”.
• Fapta inculpatului (Radu Cătălin – n.r.) care în perioada 30.06.2012 – 18.09.2012, cu intenție, l-a ajutat pe (Bohâlțeanu Tudor Gabriel – n.r.) la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în varianta primirii de bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență. Sub aspectul elementului material al infracțiunii, fapta inculpatului a constat în aceea că: în calitate de reprezentant al societății (…) SRL a emis un număr de 2 facturi pentru servicii fictive și a permis încasarea în contul societății a sumei de 4.152.541 lei, contravaloarea facturilor emise în baza acestui contract, ce reprezenta în fapt prețul influenței pe care numiții (Bohâlțeanu Tudor Gabriel – n.r.) și (Preda Răducu Valentin – n.r.) promiteau să o folosească pentru rezolvarea problemei societății Astaldi SpA, respectiv menținerea investiției la lucrările la Magistrala 4 de metrou pe lista de priorități a guvernului și lipsa problemelor cu finanțarea lucrărilor. Din această sumă, a beneficiat de 661.613 lei.
• Caracterul indirect al pretinderii a rezultat din faptul că după ce în cadrul întâlnirii de la Ministerul Transporturilor (Preda Răducu Valentin – n.r.) i-a confirmat martorului (Canino Pier Luca – n.r.) că lucrările la Magistrala 4 de metrou nu mai reprezintă o prioritate pentru Ministerul Transporturilor, inculpatul a menționat că „prioritățile se pot schimba” și, pentru ca finanțarea proiectului să devină prioritară, să ia legătura cu inculpatul (Bohâlțeanu Tudor Gabriel – n.r.), transmițând astfel mesajul că orice solicitare venită din partea acestuia reprezintă o condiție pe care martorul trebuie să o îndeplinească pentru ca lucrările la Magistrala 4 de metrou să redevină o prioritate.
• În baza mesajului astfel transmis martorului (Canino Pier Luca – n.r.), în cadrul întâlnirii ce a avut loc după aproximativ 3 zile la restaurantul French Backery din zona Domenii inculpatul (Bohâlțeanu Tudor Gabriel – n.r.) a săvârșit actele de pretindere propriu-zisă, respectiv după ce a reiterat spusele inculpatului (Preda Răducu Valentin – n.r.), privind lipsa de interes a guvernului în finanțarea proiectului, inculpatul (Bohâlțeanu Tudor Gabriel – n.r.) l-a asigurat pe martor că ei pot menține investiția în lista de priorități a guvernului, solicitând martorului, în mod direct, ca pentru aceasta să plătească suma de 750.000 euro, despre care a precizat că sunt pentru el și pentru (Preda Răducu Valentin – n.r.).
• Audiat de către instanţă la termenul de judecată din data de 14.04.2022, inculpatul (Radu Cătălin – n.r.) a recunoscut infracţiunile puse pe seama sa prin actul de sesizare a instanţei, solicitând în acest sens, ca judecată să se desfăşoare pe calea procedurii simplificate, iar în situaţia în care va fi condamnat la o pedeapsă a cărei executare va fi suspendată sub supraveghere, inculpatul a învederat faptul că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii.
• La acelaşi termen de judecată, inculpatul (Preda Răducu Valentin – n.r.) a negat săvârşirea infracţiunii puse pe seama sa prin actul de sesizare a instanţei, declarându-se astfel nevinovat, situaţie faţă de care instanţa a dispus începerea cercetării judecătoreşti, cercetare judecătorească care a demarat prin audierea martorilor inseraţi în rechizitoriu.
• La termenul de judecată din data de 01.09.2022, inculpaţii prezenţi în instanţă au solicitat încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, învederându-se în acest sens că, în acord cu Deciziile Curţii Constituţionale nr.297/26.04.2018 şi 358/26.05.2022, se impune încetarea procesului penal, având în vedere faptul că termenul de prescripţie pentru infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată cei doi inculpaţi este de 8 ani, conform art.154 alin.1 lit.c C.p., prescripţia răspunderii penale împlinindu-se la sfârşitul anului 2020”, se arată în documentul citat.

10:23, 13.11.2024 • Transporturi

Ne paște haosul pe șoselele patriei? Guvernul schimbă urgent legea declarată neconstituțională

Argumentele DNA pentru sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene

La termenul de judecată din data de 24.11.2022 reprezentantul Ministerului Public a formulat o cerere de sesizare a Curţii Europene de Justiţie cu următoarele întrebări preliminare:

• 1. Dacă, în analiza pe care o face judecătorul naţional în situaţia în care se pune problema neaplicări unei dispoziţii naţionale, când apreciază asupra posibilei încălcări a principiului legalităţii pedepsei şi incriminării, acesta trebuie să aplice standardul naţional sau cel convenţional.
• 2. Dacă o decizie a Curţii Constituţionale prin care se apreciază că jurisprudenţa anterioară a instanţelor naţionale (dezvoltată în aplicarea unei norme legale declarate parţial neconstituţionale) ar fi în contradicţie cu art.49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, încalcă independenţa instanţelor de judecată şi prin urmare ar trebui lăsată neaplicată de către judecătorul naţional, în vederea respectării art.47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi art. 325 TFUE.

Procurorii au arătat, printre altele, că în jurisprudenţa CJUE nu a fost lămurită problema standardului la care se raportează judecătorul naţional atunci când analizează dacă neaplicarea unei dispoziţii naţionale are drept consecinţă încălcarea principiului legalităţii infracţiunilor şi pedepselor.

• „Această problemă apare, cu evidenţă, în situaţia în care CCR se pronunţă pe constituţionalitatea unor dispoziţii legale, argumentând, printre altele, că jurisprudenţa instanlor naţionale în sensul de a le aplica într-o anumită interpretare este contrară principiului legalităţii infracţiunilor şi pedepselor.
• În această situaţie (precum cea din cauză), instanţele naţionale sunt puse în situaţia imposibilă de a respecta, pe de o parte deciziile CCR care constată o eventuală încălcare a principiului legalităţii infracţiunilor şi pedepselor, iar pe de altă parte, de a aplica direct dreptul comunitar care permite lăsarea neaplicată a unor norme naţionale (tocmai aceste hotărâri ale CCR), cu excepţia situaţiei în care prin aceasta se încalcă acelaşi principiu.
• În concret, se pune întrebarea de a şti dacă instanţa naţională în aprecierea pe care o face asupra efectelor unei eventuale neaplicări a deciziei CCR cu privire la principiul legalităţii infracţiunilor şi pedepselor, se raportează chiar la această decizie obligatorie sau trebuie să se raporteze la standardul comunitar. Această întrebare este cât se poate de pertinentă de vreme ce în cazul aplicării de către judecătorul naţional a standardului CCR, este evident că nu. s-ar putea ajunge la o concluzie în sensul neaplicării deciziei”, au arătat procurorii.

Instanța a respins sesizarea CJUE și a dispus încetarea procesului

Tribunalul București a respins, însă, cererea DNA de sesizare a CJUE, reținând următoarele:

• „În cauza de față, instanța constată că opinia preliminară solicitată nu este utilă și pertinentă, în condiţiile în care prin maniera de formulare a cererii, DNA-ul tinde în realitate să obțină o „decizie de îndrumare” în soluționarea în concret a cauzei de către instanța națională, din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce este inadmisibil, întrucât excede competența sa.
• Astfel cum s-a precizat anterior, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene se face numai în situația în care, în cursul unui litigiu aflat pe rol, se pune problema interpretării sau validități unei norme comunitare.
• Prin urmare, instanța națională este cea care stabilește relevanta dreptului comunitar pentru soluționarea litigiului aflat pe rol și dacă cererea de adresare a unei întrebări preliminare este sau nu necesară.
• De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut instanțelor naționale o marjă largă de apreciere a relevanței unei hotărâri preliminare, iar instanței naționale îi revine obligația de a înainta o cerere preliminară doar atunci când consideră că exista dubii în legătură cu aplicarea sau interpretarea unei norme comunitare.
• În concluzie, în raport de actele și lucrările dosarului din aceasta perspectivă, instanța reține faptul că cererea formulată de parchet nu este o veritabilă cerere de sesizare a CJUE, în realitate urmărindu-se soluționarea pe fond a cauzei (dezlegarea fondului cauzei), în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene”, reține judecătorul fondului.

Instanța a constatat că faptele inculpaților s-au prescris cel târziu în luna decembrie 2020, astfel că a dispus încetarea procesului penal atât cu privire la Valentin Răducu Preda, cât și cu privire la Cătălin Radu.