Cuvinte mari și prețioase în programul de guvernare la capitolul modernizarea ANAF

În programul de guvernare propus de premierul desemnat Marcel Ciolacu există un capitol consistent despre modernizare, digitalizarea și reforma ANAF.

Capitolul destinat ANAF cuprinde cam aceleași cuvinte utilizate și idealuri visate de fostele guvernări: prevenirea evaziunii fiscale, rezolvarea sistemului informatic, servicii mai multe pentru contribuabili, conformarea voluntară, dotarea vămilor cu echipament de ultimă oră, eficientizarea și transparentizarea instituției, transformarea ANAF într-o instituție solidă, modernă și de încredere etc.

Dacă tot ce e trecut în program s-ar rezolva, ANAF ar deveni una dintre cele mai performante și eficiente instituții ale statului român. Doar că fiecare guvern nou a venit cu aceleași gânduri iar la plecare a lăsat un ANAF la fel de obosit, ineficient, neinformatizat etc.

Iată mai jos ce prevede programul de guvernare la capitolul ANAF:

• Creșterea bazei de colectare și prevenirea evaziunii fiscale;
• Aducerea la zi a sistemului informatic pentru administrarea colectării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale de la persoanele juridice;
• Aducerea la zi a tehnologiilor pentru administrarea depozitelor de date din sistemele operaționale interne și adăugarea de module pentru colectarea de date din surse
deschise în formă text, voce și imagine;
• Extinderea serviciilor oferite cetățenilor și companiilor bazate pe noile depozite de date;
• Extinderea serviciilor oferite compartimentelor de control, inspecție etc., prin integrare și analiză, bazate pe noile depozite de date;
• Introducerea de instrumente de inteligență artificială care utilizează datele de administrare fiscală, rezultatele activităților de control, date culese din surse deschise și date culese de la alte instituții publice;
• Aducerea la zi, din punct de vedere tehnologic, a portalului Internet al ANAF și instituțiilor subordonate și extinderea unor servicii pentru contribuabili prin acest portal;

• Asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ceea ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023;
• Aducerea la zi a platformelor și serviciilor de management a documentelor electronice, inclusiv a serviciilor de arhivă electronică a Ministerului Finanțelor și instituțiilor
subordonate;
• Dezvoltarea unui proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni;
• Aducerea la zi a platformelor informatice centrale, omogenizarea tehnologiilor și extinderea capacității și ameliorarea fiabilității;
• Crearea unei relații de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin: Extinderea și adăugarea de noi servicii simple și accesibile pentru contribuabilii persoane fizice; Adăugarea de noi servicii și dezvoltarea de interfețe mașină pentru eliminarea intervenției umane în schimburile de date cu contribuabilii persoane juridice; Simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale prin evaluarea permanentă a calității serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor și acordarea de asistență.

• din inițiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din analiza solicitărilor de asistență formulate de contribuabili și a constatărilor organelor de control din cadrul ANAF;
• Sprijinirea conformării voluntare la plata obligațiilor fiscale prin:

– Acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori;
– Mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite și taxe prin elaborarea „listei albe” ce cuprinde contribuabili care și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale de plată;
– Transformarea executării silite în proces investigativ;
– Extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durată maximă de 30 de zile la plată, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic;
– Asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor și aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale;
– Notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularități care ar putea conduce la stabilirea de diferențe de impozite și taxe;
– Medierea;
– Controlul inopinat;
– Inspecția fiscală parțială;
– Inspecția fiscală generală.

• Transformarea ANAF într-o instituție performantă și inteligentă cu soluții digitale integrate, care utilizează la maximum datele și informațiile disponibile, prin:

– Introducerea de soluții tehnologice având drept scop creșterea valorii adăugate a muncii angajaților, mai ales în zona de analiză, sinteză și raportare;
– Informatizarea activităților de back-office;
– Extinderea funcționalității și a accesului mult mai facil la Spațiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea și simplificarea serviciilor aferente obligațiilor fiscale și nefiscale și plății taxelor;
– Implementarea procedurilor de vămuire simplificată prin introducerea conceptului de vamă electronică;
– Dotarea punctelor vamale de la granița UE cu echipamente de control nondistructiv;
– Dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformării voluntare pentru marii contribuabili și persoanele fizice;
– Dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamală ce vizează reabilitarea și modernizarea punctelor vamale de la granița externă a Uniunii Europene;
– Extinderea implementării procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de 65%;
– Accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene.

• Prevenirea și combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o instituție ce vine în sprijinul conformării contribuabililor și al menținerii unui mediu economic echitabil și descurajarea
concurenței neloiale, prin:

– Dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele și categoriile de risc, bazate pe inteligența artificială;
– Combaterea eficientă a comportamentelor neconforme și a fraudei fiscale prin demararea acțiunilor complexe, țintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat;
– Utilizarea unui nou model de estimare a decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acțiuni concentrate de prevenire și combatere a evaziunii în aceste sectoare.

• Eficientizarea și transparentizarea instituției, transformarea ANAF într-o instituție solidă, modernă și de încredere, prin:

– Dematerializarea fluxurilor de activitate curentă și tranziția spre un mediu de lucru predominant digital, care să includă corespondența electronică și întărirea mecanismelor de trasabilitate, audit și asigurarea integrității;
– Consolidarea colaborării și comunicării cu alte administrații fiscale, precum și cu organisme internaționale, pe ariile de interes și prioritățile comune existente la nivel internațional;
– Implementarea unei politici de resurse umane axată pe dezvoltarea competențelor angajaților, prin participarea la cursuri de pregătire profesională și în activitățile Centrului de Excelență în Tehnologie al Ministerului Finanțelor;
– Administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la niveluadministrației fiscale pentru contribuabili nerezidenți;
– Redefinirea pofilelor de contribuabili, ca urmare a reevaluării criteriilor de apreciere a riscurilor de neconformare;
– Automatizarea procesului decizional în interiorul agenției în scopul debirocratizării;
– Optimizarea procesului de alocare și utilizare a resurselor în concordanță cu prioritățile strategice ale agenției;
– Consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și contribuabili pentru transparentizare și creșterea conformării fiscale;
– Elaborarea de propuneri de ameliorare a procedurilor și normelor fiscale prin utilizarea de instrumente de inteligență artificială care folosesc datele rezultate din administrarea fiscală, control și inspecție fiscală, asistența contribuabililor, contestații și soluțiile instanțelor de judecată.

• Planul Național de Redresare și Reziliență – digitalizarea
ANAF prin:

– Intrarea în vigoare a cadrului legal aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal va fi aprobat printr-un ordin al președintelui ANAF;
– Intrarea în vigoare a cadrului legal modificat incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal;
– Operaționalizarea/aprobarea planului de acțiune comun între Agenția Națională de Administrare Fiscală și Inspecția Muncii pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri/negru;
– Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB;
– Reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale;
– Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice;
– Intrarea în vigoare a modificărilor la cadrul legal existent pentru îmbunătățirea funcționării Administrației Vamale;
– Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară;

– Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele de investiții publice semnificative și realizarea unei evaluări expost făcute de Consiliul fiscal;
– Finalizarea analizei cheltuielilor în domeniul sănătății și domeniul educației;
– Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru realizarea unei analize de cheltuieli sistematice în toate sectoarele;
– Proiectul de buget pe anul 2024 va include recomandările analizei cheltuielilor (din domeniul sănătății și al educației);
– Intrarea în vigoare a legii pentru însărcinarea Consiliului fiscal cu realizarea unei evaluări periodice a impactului analizei cheltuielilor și pregătirea unui raport de implementare;
– Revizuirea cadrului fiscal;
– Analiza sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura că sistemul de impozitare contribuie la promovarea și păstrarea unei creșteri economice sustenabile;
– Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi;
– Intrarea în vigoare a unor stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024 — legislație pentru
extinderea taxării verzi/ecologice;
– Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.