Postezi din răzbunare fotografii intime cu fosta iubită, riști ani buni de închisoare
Din 18 iunie intră în vigoare o modificare importantă la Codul Penal. Potrivit acesteia, difuzarea de imagini intime ale unei persoane, fără acordul acesteia, va constitui infracțiune.
Nu puține au fost cazurile în care partenerii își fac unul altuia, în viața de cuplu, fotografii și filmări inadecvate publicării. Ulterior, la despărțire, aceste fotografii intime sunt postate pe internet, în scop de răzbunare. Efectele unei asemenea fapte pot fi foarte grave, de la afectarea reputației victimei pe termen lung la pierderea locului de muncă sau chiar hărțuirea de către persoane străine.
Prin modificările aduse Codului Penal, România se alătură astfel țărilor care au încriminat “revenge porn” – pornografia din răzbunare, printre care Franța, Germania, Marea Britanie, SUA, Australia și Japonia.
Legea prevede că divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubiană sau, în cazul femeilor, și sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual
Legea introduce și o excepție la această regulă. Astfel, nu constituie infracțiune fapta prevăzută mai sus, dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni.
Postarea de fotografii intime nu constituie infracțiune în anumite condiții
Nu constituie infracțiune fapta săvârșită:
a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
b) dacă persoana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori auzită de făptuitor;
c) dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate”.
Legea a fost inițiată în urma discuțiilor cu ONG-uri care apără drepturile femeilor, reprezentanți ai Poliției, DIICOT și ai Institutului de Criminologie.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost depus de USR în 2019 și adoptat în mai 2023 de Camera Deputaților.
Citește și: România este la coada clasamentului în ceea ce privește întâlnirile virtuale în afaceri