Un fost consilier șpăgar de la Primăria Sectorului 1 se plânge din pușcărie că e discriminat și visează la prescripție

Robert Grigorescu – fostul consilier al primarului Andrei Chiliman – vrea să scape de condamnarea de 8 ani pentru o mită de 1,4 milioane de lei pe care instanțele au pronunțat-o pe numele lui înainte ca judecătorii de la CCR să dea „mare prescripție”.

Fostul consilier a obținut până acum sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, dar a pierdut câteva căi extraordinare de atac.

Pe măsură ce instanțele îi resping lui Robert Grigorescu câte o contestație în anulare sau una la executare, el formulează altele, toate având cam același obiect, anume constatarea prescripţiei după condamnare.

Robert Grigorescu a fost condamnat pe data de 27.11.2020, așa că ar vrea să intre pe lista VIP-urilor care scapă de dosare în urma deciziei Curții Constituționale din data de 26 mai 2022.

În cale îi stă o hotărâre a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte care a tranșat chestiunea aplicării prescripţiei după condamnare.

Înalta Curte a explicat că dacă judecătorul a omis să ia în discuție incidența prescripţiei cel condamnat ar mai avea o șansă, pe calea contestației în anulare. Dar, în cazul în care inculpatul a invocat prescripția, dar judecătorul i-a respins argumentul din eroare, atunci nu se mai poate face nimic, deoarece s-ar aduce o atingere principiului autorității de lucru judecat.

Pe data de 25 aprilie, Robert Grigorescu a obținut la Tribunalul București sesizarea Curții Constituționale pe tema neconstituționalității dispoziţiilor art. 453 alin. 1 lit f din Codul de procedură penală care prevede următoarele:

„(1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: … f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate”.

Robert Grigorescu se referă la dispozițiile care reglementau prescripția specială (de la art. 155 Cod penal).

Câteva săptămâni mai târziu, pe 11 mai, Tribunalul București i-a respins fostului consilier al lui Andrei Chiliman cererea de revizuire a hotărârii prin care a fost condamnat pentru luare de mită, iar procesul se află în faza de apel la instanța ierarhic superioară.

Pe data de 25 mai, Curtea de Apel București i-a respins lui Robert Grigorescu ca inadmisibilă o a doua contestație în anulare, formulată pe aceleași motive ca prima, pe care a pierdut-o pe 25 ianuarie.

Robert Grigorescu se plânge că judecătorii l-au discriminat

Din expozitivul hotărârii reiese ce a invocat fostul consilier de la Primăria Sectorului 1:

• „(Robert Grigorescu – n.r.) a arătat că a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 1348/A pronunţată la data de 27.11.2020 de către Curtea de Apel București – Secţia I Penală, în dosarul nr. 45354/3/2017, solicitând desființarea acestei decizii și încetarea procesului penal având în vedere că exista o cauză de încetare a procesului penal, în sensul intervenirii prescripției.
• De asemenea, arată că legea penală stabilită în cauză în decizia de apel a fost legea veche și din punctul de vedere al apărării, art. 426 lit. b Cod Procedură Penală trebuie interpretat în sensul că există o eroare de procedură și anume când nu se reține o cauză de încetare a procesului penal atunci când trebuia reținută, însă și atunci când există o succesiune de legi.
• Mai arată că a mai fost formulată o contestație în anulare, însă legea nu prevede că dacă s-a mai formulat încă o contestație nu poate fi formulată o altă contestație, arătând deopotrivă că în această contestație a fost respinsă contestația întrucât nu exista o cauză de întrerupere, apreciind şi că exista cauza de încetare, că vorbim de o eroare de judecată pentru că s-a stabilit legea veche și pentru că nu era incident art. 155 cu deciziile aferente ale Curţii Constituţionale a României respectiv deciziile nr. 297/2018 și 358/2022.
• Pe fondul excepției, arată cu privire la caracterul discriminatoriu, în sensul în care la momentul la care judecătorul la momentul aprecierii face o eroare de judecată și anume când stabilește legea penală nouă ca lege penală mai favorabilă și după care i se admite doar în această situație o contestație în anulare versus judecătorul care face aceeași eroare de judecată pentru că vorbim despre un moment preexistent în care avem aceeași cauză de încetare, însă din cauza acestei greșeli de judecată stabilește legea penală veche este o situație vădit discriminatorie
• În susţinerea contestaţiei anterioare, contestatorul a invocat cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art.426 lit.b) Cod procedură penală, arătând că a fost condamnat, deşi exista o cauză de încetare a procesului penal, respectiv intervenirea prescripţiei răspunderii penale, prin raportare la Deciziile nr.297/2018 şi nr.358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, prin care a fost modificat art.155 din Codul penal. De asemenea, acesta a apreciat că deciziile Curţii Constituţionale reprezintă „probe” în accepţiunea art.426 din Codul de procedură penală”, se arată în documentul citat.

Judecător: Instanța a mai respins o contestație pentru aceleași motive

Curtea de Apel București i-a respins lui Robert Grigorescu a doua contestație în anulare pentru următoarele considerente:

• „Curtea reţine că prin contestaţia în anulare formulată de condamnat în prezenta cauză, acesta reiterează argumentele expuse în cererea anterioară, singurul element apreciat de contestator ca fiind de noutate este invocarea Deciziei Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nr.67/2022.
• În raport de aceste aspecte, Curtea constată că nu este admisibilă în principiu contestaţia formulată de contestatorul condamnat. În acest sens, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa şi literatura de specialitate, că, la examinarea admisibilităţii în principiu, instanţa verifică dacă motivele şi probele invocate în sprijinul contestaţiei în anulare nu au mai făcut anterior obiectul unei alte contestaţii în anulare.
• În raport de aceste considerente, nu se mai impune analizarea celorlalte aspecte invocate de către contestator.
• În ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, Curtea reţine că la termenul de judecată din data de 10.02.2023 contestatorul condamnat a solicitat sesizarea Curţii Constituționale motivat de caracterul discriminatoriu, în sensul în care la momentul la care judecătorul la momentul aprecierii face o eroare de judecată și anume când stabilește legea penală nouă ca lege penală mai favorabilă și după care i se admite doar în această situație o contestație în anulare versus judecătorul care face aceeași eroare de judecată pentru că vorbim despre un moment preexistent în care avem aceeași cauză de încetare, însă din cauza acestei greșeli de judecată stabilește legea penală veche este o situație vădit discriminatorie.
• Curtea reţine ca inadmisibilă, în primul rând, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, motivat de faptul că se cere sesizarea instanţei de control constituţional fără a se indica articolul din Constituţie care ar fi în disonanţă cu articolul din procedură pentru care se cere a fi sesizată Curtea Constituţională.
• Pe de altă parte, se constată că prin deciziile penale nr.355/2017 şi 134/14.04.2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că „instanţa trebuie să verifice şi măsura în care excepţia de neconstituţionalitate tinde, în mod real, la învestirea Curţii cu un examen al conformităţii dintre înţelesul normei legale cu exigenţele Constituţiei (…). Obligația de a examina şi această condiţie implicită de admisibilitate rezultă chiar din jurisprudenţa instanţei de contencios constitutional ale cărei decizii au fost, în mod constant, în sensul respingerii, ca inadmisibile, a excepţiilor de neconstituţionalitate formulate cu nerespectarea competenţei sale expres prevăzute de art.2 şi 3 din Legea nr.47/1992.
• Aşadar, argumentele prezentate de către contestatorul-inculpat sunt apreciate de către Curte ca excedând condiţiei de legătură cu soluţionarea cauzei, iar simpla indicare a unui temei de drept fără arătarea în clar a măsurii în care excepţia de neconstituţionalitate tinde, în mod real, la învestirea Curţii, încalcă dispoziţiile art.29 alin.1 din Legea nr. 47/1992, republicată.
• Nu în ultimul rând, se observă că prin decizia penală nr. 87/A din data 25.01.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 4530/2/2022 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare a aceluiaşi contestator şi întemeiată pe aceleaşi motive, fapt care determină inadmisibilitatea unei noi căi extraordonare de atac bazată pe aceleaşi considerente şi temeiuri legale şi, implicit, inadmisibilitatea unei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale”, se arată în motivarea instanței.

Condamnarea: „Mita era un modus vivendi pentru inculpat”

Pe data de 27.11.2020, judecătorii de la Curtea de Apel București i-au majorat pedeapsa lui Robert Grigorescu de la 4 ani și 6 luni de închisoare la 7 ani de închisoare, adăugându-i un spor de 1 an, acesta urmând să petreacă în total 8 ani după gratii.

• „Multitudinea actelor de remitere a sumelor pretinse de inculpat, modalitatea prin care membrii familiei valorificau sumele astfel obținute – arată că faptele de acest gen au reprezentat un modus vivendi pentru inculpat, iar nu o activitate cu caracter izolat.
• Uşurinţa şi îndrăzneala inculpatului în săvârşirea infracțiunilor rezultă și din faptul că remiterile repetate ale sumelor de bani cu titlu de mită s-au desfășurat chiar biroul inculpatului din cadrul Primăriei Sector 1 Bucureşti.
• Faţă de aceste considerente, instanţa de control judiciar apreciază că în mod eronat prima instanţă de judecată s-a orientat în procesul de individualizare a pedepsei către minimul special prevăzut de lege şi nu la mediul pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, respectiv 7 ani închisoare”, arată instanța în motivarea condamnării lui Robert Grigorescu.

Ce au reținut procurorii DNA în rechizitoriu

Robert Grigorescu a fost găsit vinovat pentru luare de mită după ce a luat aproape 1,4 milioane de lei de la reprezentanții unor firme, anume:

• 819.915 lei în perioada iulie 2009 – decembrie 2011
• 577.582 lei în perioada septembrie 2010 – decembrie 2013

Cele două sume de bani reprezentau câte un anumit procent (10%, respectiv 15%) din valoarea unor contracte rețin procurorii DNA în rechizitoriul trimis instanței de judecată în noiembrie 2017.

• „În perioada februarie 2009 – decembrie 2013, inculpatul Grigorescu Robert, în calitate de consilier personal al primarului Sectorului 1 București, cu atribuții de coordonare a Direcției de Investiții, a pretins procentaje de 10 și 15% din valoarea unor contracte de lucrări și a primit, de la un om de afaceri (martor în cauză), suma totală de 1.397.497 lei.
• Banii respectivi au fost primiți de inculpat în numerar la biroul său, direct sau prin intermediari, pentru a atribui și a asigura derularea în bune condiții a mai multor contracte de reabilitare termică a blocurilor, atribuite de Primăria Sectorului 1 București firmei administrate de omul de afaceri, direct sau în subantrepriză.
• În cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpatul Grigorescu Robert, respectiv asupra sumelor de bani existente în conturilor bancare deschise pe numele aceluiași inculpat, până la concurența sumei de 1.397.497 lei”, se arată într-un comunicat al DNA, scrie ziare.com